Ana Sasu
Regulile privind publicarea averilor și intereselor demnitarilor ar putea fi modificate semnificativ, după ce Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat o nouă variantă a proiectului referitor la Legea integrității. Potrivit formei aprobate în comisie, actualele declarații de avere și de interese ar urma să fie înlocuite cu un document denumit „declarație de interese financiare”.
Noua formulă nu ar elimina obligația politicienilor și a celorlalte persoane vizate de lege de a transmite informațiile complete către Agenția Națională de Integritate. Schimbarea ar apărea însă în ceea ce privește datele care vor putea fi consultate de public.
Mai exact, declarațiile depuse integral ar rămâne la dispoziția ANI, în timp ce documentele publicate online ar conține doar o parte dintre informații. Unele valori, inclusiv sumele aflate în conturile bancare, nu ar mai fi afișate exact, ci ar putea fi încadrate în intervale financiare.
Proiectul nu a fost adoptat definitiv. Acesta trebuie să treacă de votul plenului Camerei Deputaților și, ulterior, de procedurile parlamentare din Senat.
Declarațiile de avere ar putea fi înlocuite cu un document nou
Deputații din Comisia juridică a Camerei Deputaților au analizat, luni seară, mai multe amendamente depuse la proiectul de modificare a Legii integrității.
Propunerile au venit din partea unor parlamentari ai PSD, PNL, USR, AUR și S.O.S. România. Una dintre principalele teme discutate a fost modul în care informațiile referitoare la bunurile, veniturile și interesele financiare ale demnitarilor vor fi făcute publice.
La finalul dezbaterilor, comisia a votat varianta susținută de reprezentanți ai PSD, PNL și USR. Aceasta prevede renunțarea la forma actuală a declarațiilor de avere și de interese și introducerea unui document nou, intitulat „declarație de interese financiare”.
Modificarea vizează, în primul rând, prezentarea publică a datelor. Persoanele obligate să depună declarații nu ar urma să fie scutite de raportarea informațiilor.
Demnitarii ar continua să comunice Agenției Naționale de Integritate datele prevăzute de legislație. Aceste informații ar putea include bunuri imobile, conturi, investiții, datorii, venituri, participații în societăți comerciale și alte elemente financiare relevante.
Diferența majoră este că formularul complet nu ar mai fi publicat ca atare. ANI ar urma să păstreze documentul integral și să genereze separat versiunea destinată publicului.
Declarațiile complete ar rămâne la Agenția Națională de Integritate
Conform variantei adoptate în Comisia juridică, declarațiile complete ar fi transmise în continuare Agenției Naționale de Integritate.
Instituția ar avea acces la toate informațiile raportate de persoana care depune declarația. În acest fel, ANI ar putea continua să efectueze verificări și să compare datele declarate cu alte informații disponibile.
Publicul nu ar mai avea însă acces la același document complet. Agenția ar genera o declarație separată, cu un conținut adaptat regulilor prevăzute în noua lege.
Această versiune publică ar include numai anumite informații și ar putea prezenta unele valori într-o formă generalizată.
În practică, proiectul separă declarația transmisă autorității de documentul care ajunge pe internet. Actualul sistem permite publicarea unor informații într-o formă mai detaliată, în timp ce noua variantă ar introduce un filtru suplimentar între datele depuse și cele consultate de cetățeni.
Susținătorii modificării argumentează că obligația de declarare rămâne valabilă și că ANI va avea în continuare acces la informațiile necesare verificării integrității.
Criticii unei asemenea formule ar putea ridica însă problema reducerii transparenței, în condițiile în care cetățenii, jurnaliștii și organizațiile civice nu ar mai putea consulta toate valorile în forma lor exactă.
Sumele din conturi nu ar mai fi publicate integral
Una dintre cele mai importante schimbări privește banii deținuți în conturi bancare.
În prezent, declarațiile de avere pot conține valori exacte, în funcție de obligațiile prevăzute de lege și de informațiile raportate de persoana vizată. În noua variantă, aceste sume nu ar mai apărea în mod explicit în documentul public.
Valoarea banilor deținuți în conturi ar urma să fie încadrată în anumite praguri financiare. Publicul ar putea vedea, de exemplu, că o sumă se află într-un anumit interval, fără să afle valoarea exactă.
Această schimbare ar putea limita posibilitatea de a urmări cu precizie evoluția averii unui demnitar de la un an la altul.
Dacă o persoană declară o sumă exactă, diferențele pot fi comparate direct cu veniturile obținute și cu bunurile achiziționate. În cazul folosirii unor intervale largi, analiza devine mai dificilă, deoarece mai multe valori diferite pot fi incluse în aceeași categorie.
Noua regulă nu ar însemna că demnitarul poate omite suma exactă atunci când transmite documentele către ANI. Valoarea ar trebui declarată instituției, însă nu ar mai fi prezentată publicului în aceeași formă.
Așadar, obligația administrativă rămâne, dar nivelul de detaliu al informației publice ar putea fi redus.
Ce informații ar putea fi vizibile pentru cetățeni
Conținutul exact al viitoarei „declarații de interese financiare” va depinde de forma finală a legii.
În varianta adoptată de comisie, documentul public ar urma să fie generat de Agenția Națională de Integritate pe baza informațiilor declarate integral de persoana vizată.
Publicul ar putea avea acces la anumite categorii de bunuri, venituri sau interese, însă unele date ar fi prezentate într-o formă parțială.
Această abordare ar putea conduce la eliminarea valorilor exacte în cazul anumitor active. De asemenea, este posibil ca unele informații să fie reformulate sau grupate astfel încât să nu mai permită identificarea cu aceeași precizie a situației financiare.
Rămâne de văzut ce praguri vor fi folosite, cât de largi vor fi intervalele și ce alte categorii de date vor fi afectate.
Aceste detalii sunt esențiale pentru a evalua efectul real al modificării. Un sistem cu intervale restrânse ar putea păstra o parte importantă din transparență, în timp ce pragurile foarte largi ar reduce capacitatea publicului de a urmări schimbările patrimoniale.
În forma actuală, proiectul introduce principiul publicării selective, fără ca procedura legislativă să fie finalizată.
Proiectul a provocat dispute între partidele parlamentare
Dezbaterile din Comisia juridică nu s-au limitat la conținutul tehnic al amendamentelor. Între reprezentanții partidelor au apărut și discuții legate de autorii propunerii și de modul în care aceasta a ajuns în forma analizată de parlamentari.
Potrivit informațiilor prezentate în timpul ședinței, ideea introducerii unui document public diferit de declarația completă ar fi existat și într-o variantă anterioară a proiectului.
Acea formulă ar fi fost discutată în perioada negocierilor purtate de Radu Marinescu, din partea PSD, cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate.
Ulterior, prevederea ar fi fost eliminată din proiect. Forma transmisă Parlamentului de Cătălin Predoiu, din partea Guvernului, ar fi păstrat declarațiile de avere în afara accesului public.
În timpul dezbaterilor, au existat acuzații potrivit cărora reprezentanți ai PNL și USR ar fi contribuit anterior la eliminarea publicității declarațiilor, iar ulterior ar fi încercat să reintroducă o formă de publicare prin amendamente.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a respins această interpretare și a susținut că inițiativa a aparținut formațiunii sale.
„Prima oară ideea i-a venit USR-ului, apoi PNL-ului și apoi PSD-ului”, a declarat parlamentarul în timpul discuțiilor, potrivit Playtech.
Schimbul de replici arată că subiectul transparenței averilor demnitarilor rămâne unul sensibil în Parlament. Partidele susțin soluții apropiate în anumite privințe, dar își dispută originea propunerilor și responsabilitatea pentru modificările anterioare.
De ce este importantă publicarea declarațiilor de avere
Declarațiile de avere reprezintă un instrument important pentru verificarea integrității persoanelor care ocupă funcții publice.
Prin intermediul lor, cetățenii pot afla ce bunuri, venituri, investiții și datorii declară un demnitar. Informațiile pot fi comparate de la un an la altul și pot indica schimbări semnificative în situația patrimonială.
Jurnaliștii și organizațiile civice folosesc frecvent aceste documente pentru a analiza posibile conflicte de interese, diferențe între venituri și achiziții sau legături financiare relevante.
Agenția Națională de Integritate are rolul instituțional de a verifica declarațiile și de a investiga eventualele incompatibilități, conflicte de interese sau diferențe nejustificate de avere.
Publicarea documentelor adaugă însă un nivel suplimentar de control. Nu doar instituțiile statului, ci și societatea civilă poate analiza datele.
Prin trecerea de la valori exacte la intervale, o parte din această capacitate de verificare independentă ar putea fi diminuată.
Pe de altă parte, susținătorii noilor reguli pot invoca necesitatea protejării anumitor date personale și reducerea riscurilor legate de publicarea detaliilor financiare.
Dezbaterea se concentrează, astfel, asupra echilibrului dintre transparența funcției publice și protecția informațiilor patrimoniale.
Obligația de declarare nu ar urma să dispară
Este important de precizat că proiectul nu elimină obligația demnitarilor de a declara bunurile și interesele financiare.
Persoanele vizate ar trebui să completeze în continuare informațiile cerute de lege și să le transmită Agenției Naționale de Integritate.
ANI ar păstra documentele complete și ar putea folosi datele în cadrul verificărilor legale.
Schimbarea privește doar informațiile făcute publice și modul în care acestea sunt prezentate.
Din acest punct de vedere, noua formulă creează două niveluri distincte de acces. Autoritatea de integritate ar vedea declarația integrală, iar cetățenii ar consulta o versiune restrânsă.
Eficiența sistemului va depinde și de capacitatea ANI de a verifica rapid informațiile și de a comunica public eventualele nereguli.
Dacă accesul public este redus, rolul instituției devine și mai important, deoarece o parte mai mare din controlul asupra declarațiilor va rămâne exclusiv în zona autorităților.
Modificarea nu este încă definitivă
Forma adoptată în Comisia juridică reprezintă doar o etapă a procesului legislativ.
Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților. În această etapă pot apărea noi amendamente, iar unele prevederi pot fi modificate sau eliminate.
După votul din Camera Deputaților, proiectul va ajunge la Senat. Acolo va fi analizat în comisiile de specialitate și, ulterior, în plen.
Senatorii pot păstra forma primită, o pot modifica sau pot respinge anumite dispoziții.
Abia după finalizarea parcursului parlamentar va exista o variantă definitivă a legii.
În funcție de procedura aplicabilă, actul normativ va trebui apoi promulgat și publicat pentru a produce efecte.
Până la acel moment, actualele reguli rămân în vigoare.
Cum s-ar putea schimba verificarea averilor politicienilor
Dacă proiectul va fi adoptat în forma votată de Comisia juridică, cetățenii nu vor mai consulta declarațiile complete depuse de demnitari.
În locul acestora, vor avea acces la un document generat de ANI, care va conține o selecție de informații și valori prezentate pe intervale.
Această schimbare ar putea influența modul în care sunt realizate investigațiile jurnalistice și analizele privind evoluția averilor persoanelor aflate în funcții publice.
Compararea sumelor exacte ar deveni mai dificilă, mai ales în situațiile în care diferențele de la un an la altul se încadrează în același prag valoric.
De exemplu, două valori semnificativ diferite ar putea apărea în aceeași categorie, fără ca publicul să poată identifica schimbarea.
ANI ar păstra însă accesul la datele complete, ceea ce înseamnă că verificarea instituțională ar putea continua.
Miza principală a dezbaterii rămâne nivelul de transparență oferit publicului. Parlamentarii trebuie să decidă dacă protejarea unor date justifică restrângerea accesului la informațiile financiare exacte ale demnitarilor.
Forma finală va arăta dacă declarațiile de avere vor fi înlocuite complet cu noua „declarație de interese financiare” și ce informații vor mai putea fi consultate de cetățeni.
Sursa foto: Arhivă
