Loredana Ionescu
Recent, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a stârnit neliniște în rândul populației cu declarații despre un „seism puternic” iminent care ar putea lovi România. În ciuda acestei predicții alarmante, experții în geofizică, reprezentanți ai Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), au venit cu clarificări. Constantin Ionescu, directorul institutului, a explicat într-o intervenție la Antena 3 că, deși România este situată într-o zonă cu activitate seismică semnificativă, este imposibil de determinat cu precizie momentul în care un astfel de eveniment major ar putea avea loc.
Se apropie un cutremur major în România
România se află deasupra zonei seismice Vrancea, cunoscută pentru capacitatea sa de a genera cutremure de până la 7,6 pe scara Richter. Ionescu a subliniat că, deși trecutul seismic al țării include evenimente majore, cum ar fi cele din 1977, 1986, și 1990, nu există tehnologie sau metodologie care să permită previziunea exactă a unui nou mare cutremur. Această incertitudine subliniază necesitatea unei pregătiri continue și a implementării de măsuri de protecție pentru infrastructură și populație.
„Teritoriul României este dominat de zona seismică Vrancea, zonă care poate să genereze cutremure cu magnitudini de 7.2, 7.4, 7.6 cândva, nu se știe când. Acest cutremur care va veni în viitor poate să afecteze tot fondul construibil care încă nu a fost pus în siguranță ca urmare a cutremurelor anterioare din 1977, 1986, 1990 și cele care s-au produs mai târziu.
Aceasta a fost intervenția dumnealui privitor la implementarea programelor de consolidare a locuințelor din București. În lume nu poate să spună nimeni să spună când va urma cutremurul și după cât timp, după cum ați văzut și în Santorini, la fel și în România este posibil să apară un cutremur dar nu știm când va veni și cât de mare va fi. Noi știm unde va fi”, a declarat Constantin Ionescu, relatează Capital.
Măsuri proactive: Harta interactivă a riscului seismic
În acest context de incertitudine, Ministerul Dezvoltării a lansat o inițiativă lăudabilă: o hartă interactivă care detaliază localitățile expuse riscului seismic. Acest instrument digital este destinat să servească atât autorităților, cât și cetățenilor, oferindu-le posibilitatea de a identifica zonele cu risc crescut și de a se pregăti corespunzător. Ministrul Cseke Attila a subliniat importanța acestei hărți pentru planurile de consolidare a clădirilor vulnerabile, menționând că peste 2.681 de localități din România necesită intervenții urgente pentru a rezista la un posibil seism devastator.
„De astăzi, vom avea în România o hartă cu localităţile, cu unităţile administrativ-teritoriale, care sunt vizate de risc seismic, o hartă interactivă, ceea ce înseamnă că orice autoritate locală, orice persoană fizică şi oricine este interesat va putea să vadă localitatea în care trăieşte, în care domiciliază, dacă este într-o zonă vizată de risc seismic şi care este eligibilă în programele de consolidare de risc seismic ale Ministerului Dezvoltării”, a explicat ministrul.
„Întrebarea, știți, pe riscul seismic – și nu vreau nici să creez nici panică, nici alte tipuri de reacții – nu este dacă va veni. Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni, ceea ce astăzi nu putem să știm cu siguranță. Și a doua întrebare foarte importantă pentru care trebuie să lucrăm în fiecare zi: cum ne va găsi acel seism”, a declarat ministrul Dezvoltării, la Europa Fm, conform aceleași surse.
Subliniind gravitatea situației, ministrul Dezvoltării a insistat pe necesitatea unei pregătiri adecvate, atât din partea autorităților cât și a cetățenilor. Programele de consolidare a clădirilor și instruirea publicului în privința măsurilor de siguranță sunt esențiale pentru minimizarea impactului unui cutremur major. În plus, ministrul a evidențiat că Bucureștiul se numără printre primele zece capitale la nivel global expuse la riscuri seismice, ceea ce amplifică necesitatea unor acțiuni preventive rapide și eficiente.
„Bucureştiul, după cum ştiţi, este printre primele 10 capitale din lume expuse la risc seismic”, a declarat ministrul, subliniind că este imposibil de prezis momentul exact al seismului.
„Din punct de vedere al fondului construit, nu suntem foarte bine. Sigur, noi nu avem o evaluare încă finală, pentru că noi în 2022 am creat un nou cadru legislativ, o nouă lege pe riscul seismic, care a schimbat filosofia de abordare a statului, vă dau un simplu exemplu, și nu a fost ușor. Este o totală schimbare de abordare a statului față de această problematică.
În ce constă? Investim în viața oamenilor, în primul rând. Clădirea și pereții din clădire nu sunt decât mijlocul prin care vreau să-l ocrotesc pe cetățean. Drept urmare, noi avem finanțare de la bugetul de stat, 100% nerambursabil, inclusiv în consolidări de risc seismic de blocuri de locuințe cu proprietate exclusiv privată.
Adică nu cerem banii înapoi de la cetățeanul proprietar din municipul București, de pe Bulevardul Magheru, care stă într-un bloc care e clasificat risc seismic I sau II. Statul investește în siguranța lui prin clădirea care este proprietatea lui”, a declarat Cseke Attila.
Deși predictibilitatea exactă a cutremurelor rămâne o enigmă, răspunsul autorităților prin măsuri proactive, cum ar fi lansarea hărții interactive și consolidarea structurilor, constituie pași critici în direcția corectă. Informarea și pregătirea adecvată pot salva vieți, transformând modul în care România răspunde la provocările naturii. Cu toate acestea, mesajul este clar: este nu numai responsabilitatea guvernului, dar și a fiecărui cetățean să ia măsuri pentru a se proteja în fața unui viitor incert, dar inevitabil.
Sursa foto: Arhivă
