Georgescu Dragos
Săptămâna aceasta începe cu o veste grea pentru o parte însemnată a Capitalei: aproape 800 de blocuri, alături de mai mulți operatori economici și un punct termic industrial din sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6, vor rămâne temporar fără apă caldă. Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) a anunțat un program intens de înlocuiri, modernizări și reparații pe rețeaua primară de termoficare.
Se ia din nou apa caldă în București. Aproape 1000 de blocuri rămân fără agent termic
Vorbim despre intervenții punctuale pe conducte principale cu diametre cuprinse între 80 și 1000 de milimetri, tronsoane puse în funcțiune în anii ’70–’90, ajunse la sfârșitul duratei normale de viață. Ritmul lucrărilor și durata întreruperilor diferă de la o zonă la alta, dar miza este aceeași: închiderea rănilor vechi ale sistemului înainte de intrarea în sezonul rece.
Anunțul Termoenergetica precizează că echipele vor lucra în paralel pe mai multe fronturi. În Sectorul 2, pe Bulevardul Basarabia, la magistrala primară Dn 600 mm, se fac reparații care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către șase puncte termice. În termeni concreți, înseamnă 82 de blocuri și doi agenți economici fără apă caldă de luni, ora 09:00, până vineri, ora 23:00. Conducta de aici este din 1975, are o vechime de jumătate de secol, iar fiecare intervenție este o încercare de a stabiliza un segment obosit de rețea într-o zonă intens solicitată.
În Sectorul 3, pe axa Splaiul Unirii – Bulevardul Mircea Vodă, lucrările sunt și mai ample. La conducta primară Dn 800 mm se face o reîntregire de conducte, operațiune care presupune tăieturi, suduri și montaj de tronsoane noi pentru a închide buclele hidraulice și a crește fiabilitatea. Consecința, pe termen scurt, este sistarea apei calde către 10 puncte termice, adică 178 de blocuri și trei agenți economici, din dimineața zilei de luni, ora 09:00, până sâmbătă, ora 23:00. În paralel, pe același culoar hidraulic de pe Splaiul Unirii se intervine la o altă conductă principală, Dn 1000 mm, cu lucrări de reparații ce scot din funcțiune temporar șapte puncte termice ce deservesc 135 de blocuri, tot de luni, 09:00, până sâmbătă, 23:00. Tronsonul Dn 800 are anul de punere în funcțiune 1995, așadar 30 de ani de exploatare, în timp ce segmentul Dn 1000 datează din 1987, apropiindu-se de patru decenii de funcționare continuă. În limbajul termoficării, aceste cifre înseamnă material îmbătrânit, coroziune, pierderi și un risc crescut de avarii majore dacă nu se intervin preventiv.
Tot în estul și sudul orașului, pe zona V.V. Stanciu – Constantin Rădulescu-Motru – Calea Văcărești, în Sectorul 4, se repară conducta primară Dn 500 mm. Lucrările opresc temporar apa caldă la șase puncte termice, ceea ce afectează 129 de blocuri și doi agenți economici, din ziua de luni, ora 09:00, până sâmbătă, ora 23:00. Conducta a intrat în exploatare în 1992 și bifează 33 de ani de funcționare; în această fereastră, metalul a trecut prin dilatări și contracții nenumărate, iar izolațiile vechi au pierdut din eficiență, ceea ce crește pierderile de energie pe traseu și forțează producția.
În același sector, pe strada Sergent Nițu Vasile, se lucrează la conducta Dn 600 mm. Aici intervalul este mai scurt: de marți, ora 09:00, până joi, ora 23:00, fără apă caldă pentru nouă puncte termice, adică 106 blocuri și un agent economic. Conducta este pusă în funcțiune în 1983, deci are peste 40 de ani, ceea ce explică urgența unor astfel de reparații înaintea frigului. În vecinătate, pe Aleea Covasna, racordul punctului termic „3 Zona II”, Dn 200 mm, intră și el în șantier: un punct termic, 19 blocuri, în intervalul luni 09:00 – miercuri 23:00. Racordul este din 1989, vechime de 36 de ani, o categorie de vârstă la care orice colier, îmbinare sau curbă poate ceda dacă presiunile variază brusc.
În sectorul 5, pe strada Eroii Sanitari, racordul punctului termic „Marinescu” (Dn 80 mm) intră la reparații de luni, ora 09:00, până marți, ora 23:00. Sunt afectate două puncte termice, practic două blocuri, însă chiar și astfel de intervenții mărunte sunt critice pentru eliminarea „gâturilor de sticlă” hidraulice care pot destabiliza o zonă mai mare în vârf de consum. Și aici anul de punere în funcțiune este 1989, o altă piesă din puzzle-ul infrastructurii ajunsă la maturitate.
În Sectorul 6, pe Bulevardul Constructorilor, conducta primară Dn 600 mm intră în șantier de miercuri, ora 09:00, până vineri, ora 23:00. Reparațiile scot din serviciu cinci puncte termice care alimentează 127 de blocuri și imobile, precum și un punct termic industrial. Tronsonul datează din 1980, adică 45 de ani în teren, o cifră care spune tot despre oboseala materialului și necesitatea intervenției. Tot în Sectorul 6, pe Bulevardul Timișoara, conducta Dn 600 mm intră la reparații între luni, ora 09:00, și marți, ora 23:00; aici însă Termoenergetica anunță că nu vor exista efecte la consumatori, semn că există by-pass-uri sau redundanțe care permit menținerea serviciului pe perioada lucrării. Conducta aferentă racordului respectiv este din 1984, cu peste 40 de ani de funcționare.
Privite în ansamblu, aceste șantiere simultane redesenează pentru câteva zile harta confortului în câteva cartiere mari ale orașului. Locatarii se confruntă cu disconfortul imediat al lipsei apei calde, iar administratorii de bloc sunt nevoiți să explice de ce, în plin secol XXI, bucătăria și baia se întorc pentru câteva zile la încălzitor, ibric și dușul improvizat. Dar aceeași hartă arată și ceva ce, vreme îndelungată, a lipsit: o coordonare a lucrărilor pe magistrale vechi, într-un ritm care să valorifice ferestrele de timp rămase până la răcirea accentuată a vremii.
Probleme mari cu țevile
Pentru mulți, cifrele „Dn 600”, „Dn 800” ori „Dn 1000” par abstracte. În termoficare, „Dn” marchează diametrul nominal al conductei, iar diametrele mari sunt arterele sistemului: pe aici curge agentul termic primar, la temperaturi înalte, din centralele și CET-urile orașului spre punctele termice. Acolo, în schimbătoare de căldură, energia se transferă în circuitul secundar, care urcă apoi pe coloanele blocurilor. Dacă arterele principale au pierderi, fisuri sau izolații degradate, presiunea scade, apa fierbinte se răcește în drum și apar avarii în lanț. De aceea, reparațiile pe primar, deși neplăcute pe termen scurt, sunt singura cale realistă de a reduce „episoadele” de iarnă în care caloriferele rămân reci și dușul se transformă în test de răbdare.
Un alt element important este vechimea declarată a tronsoanelor. Bulevardul Basarabia, 1975 – 50 de ani. Splaiul Unirii – Mircea Vodă, Dn 800, 1995 – 30 de ani. Splaiul Unirii, Dn 1000, 1987 – aproape 40 de ani. Zona V.V. Stanciu – Rădulescu-Motru – Calea Văcărești, 1992 – 33 de ani. Sergent Nițu Vasile, 1983 – peste 40 de ani. Aleea Covasna, 1989 – 36 de ani. Eroii Sanitari, 1989 – aproape 36 de ani. Constructorilor, 1980 – 45 de ani. Timișoara, 1984 – peste 40 de ani. Aceste repere temporale spun, fără eufemisme, că infrastructura principală a orașului a lucrat o viață de om. În deceniile trecute, valuri de avarii au fost consecința unui cumul: coroziune internă, infiltrații, vibrații, tasări de teren, șocuri termice, mici improvizații făcute „de avarie” care au rămas definitive. De aceea, CMTEB subliniază în comunicat că termenele inițiale de repunere în funcțiune sunt estimări făcute înainte de deschiderea șantierelor și decopertarea galeriilor. În traducere, un termen de vineri sau sâmbătă, ora 23:00, depinde direct de ce se găsește sub carosabil: cât de afectată este conducta pe lungime, câte mufe trebuie refăcute, dacă izolația poate fi păstrată parțial sau trebuie înlocuită integral, dacă apar infiltrații neprevăzute. Finalizarea ține, deci, de „complexitate”, iar complexitatea este o funcție a stării reale a metalului.
Dincolo de fizica țevilor, există viața de zi cu zi a celor rămași fără apă caldă. Multe asociații de proprietari anunță din timp, la avizier și pe grupurile de chat, intervalele de întrerupere și recomandă economii de apă rece, folosirea unor boilere electrice acolo unde este posibil, programarea spălătoriei sau a dușurilor la rude ori prieteni. Pentru familiile cu copii mici sau persoane vulnerabile, câteva zile pot părea o eternitate. În același timp, în fiecare toamnă, aceeași dezbatere revine: de ce nu se lucrează toate aceste tronsoane vara, când cererea este mai mică și șocul social ar fi diminuat? Răspunsul e mai puțin spectaculos decât pare: multe licitații, avize și predări de amplasament se finalizează târziu; uneori apar suprapuneri cu alte utilități subterane; alteori, muncile grele – săpături, tăieri, suduri – depind de disponibilitatea echipelor specializate; iar când vorbim de reîntregiri sau închideri de bucle, ele trebuie sincronizate între mai multe tronsoane ca sistemul să rămână stabil.
