Grigore Madalina
Prețurile alimentelor continuă să fie una dintre principalele preocupări pentru bugetele familiilor din România. Pâinea, lactatele, ouăle, carnea și uleiul sunt printre produsele urmărite cu atenție, în condițiile în care costurile de producție, energia, transportul, materiile prime și evoluția inflației se reflectă în prețurile de la raft.
Totuși, în cazul alimentelor de bază incluse în mecanismul instituit prin OUG 67/2023, plafonarea adaosului comercial continuă să se aplice în 2026. Măsura, care urma inițial să expire la 31 martie, a fost prelungită mai întâi până la 30 iunie, iar ulterior până la sfârșitul anului.
Plafonarea adaosului comercial continuă în 2026
Mecanismul a fost introdus în 2023 ca măsură temporară pentru limitarea creșterilor excesive ale prețurilor la anumite produse agricole și alimentare și a fost prelungit succesiv.
La 31 martie 2026, Guvernul a decis continuarea măsurii până la 30 iunie, în aceleași condiții. Ulterior, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat prelungirea până la 31 decembrie 2026.
Lista cuprinde 17 categorii de produse, printre care pâinea albă simplă, laptele de consum, telemeaua de vacă, iaurtul simplu, făina, mălaiul, ouăle, uleiul de floarea-soarelui, carnea proaspătă de pui și porc, legumele și fructele proaspete vrac, cartofii, zahărul, smântâna, untul și magiunul.
Este important de precizat că măsura limitează adaosul comercial, nu îngheață prețul final. Așadar, chiar și produsele incluse în această schemă pot înregistra modificări de preț atunci când cresc costurile de producție, procesare, transport sau materiile prime.
Pâinea, laptele, ouăle și carnea, printre alimentele urmărite
Toamna aduce o perioadă sensibilă pentru piața alimentară, deoarece costurile din agricultură și industria alimentară se pot transmite treptat către consumatori.
Pâinea și produsele de panificație depind de prețul cerealelor, al făinii, energiei și transportului. Brutăriile folosesc cantități importante de energie în procesul de producție, astfel că orice modificare semnificativă a acestor costuri poate pune presiune asupra prețului final.
O situație asemănătoare există în sectorul lactatelor. Costurile fermelor, furajele, energia, transportul și procesarea influențează prețurile laptelui și ale produselor lactate.
Ouăle reprezintă o altă categorie sensibilă la costurile cu furajele și energia, în timp ce prețurile cărnii de pui și porc depind de cheltuielile fermierilor, procesatorilor și distribuitorilor.
Și uleiul de floarea-soarelui poate avea fluctuații, evoluția sa fiind legată inclusiv de producția agricolă și de piața materiilor prime.
Nu poate fi însă afirmat cu certitudine că toate aceste produse se vor scumpi cu 10-15% în următoarele luni. Procentul prezentat în articolul inițial nu este susținut de o prognoză oficială identificată în sursele verificate.
Prețurile pot crește chiar dacă adaosul este plafonat
Menținerea plafonării nu înseamnă automat că produsele vizate vor avea același preț până la sfârșitul anului.
Mecanismul stabilește limite pentru adaosurile practicate pe lanțul comercial. De exemplu, cadrul aplicat prevede limite pentru procesatori, distribuitori și comercianții cu amănuntul.
Dacă materia primă devine mai scumpă, cresc cheltuielile cu energia sau transportul ori apar alte costuri suplimentare, prețul de bază se poate modifica.
De aceea, consumatorii pot observa diferențe la raft chiar și în cazul produselor aflate pe lista celor 17 categorii protejate prin mecanism.
În plus, nu toate variantele unui produs sunt automat acoperite. În cazul laptelui, de exemplu, lista se referă la laptele de consum de un litru, cu 1,5% grăsime, cu excepția UHT. Pentru pâine este vizată pâinea albă simplă, cu gramaj între 300 și 500 de grame, iar pentru ouă este menționat calibrul M.
Românii sunt tot mai atenți la coșul de cumpărături
Presiunea prețurilor se vede direct în comportamentul consumatorilor. Tot mai multe familii compară ofertele magazinelor, urmăresc promoțiile și aleg mărcile proprii ale retailerilor atunci când diferența de preț este importantă.
Planificarea cumpărăturilor poate deveni esențială într-o perioadă în care mai multe categorii de cheltuieli apasă simultan asupra bugetului unei gospodării.
Produsele cumpărate inutil și aruncate reprezintă o pierdere directă de bani, astfel că listele de cumpărături, verificarea alimentelor existente deja în casă și planificarea meselor pot reduce cheltuielile.
Diferențele dintre magazine pot fi, de asemenea, importante. Promoțiile, mărcile proprii și formatele de discount pot face ca același tip de produs să fie găsit la prețuri diferite.
Ce se poate întâmpla cu prețurile până la sfârșitul anului
Evoluția alimentelor în ultimele luni din 2026 va depinde de mai mulți factori: inflație, costurile energiei și carburanților, cursul valutar, recolta agricolă, prețurile materiilor prime și situația de pe piețele internaționale.
Chiar Guvernul invoca în primăvară creșterea costurilor carburanților și efectul acestora asupra produselor agricole și alimentare atunci când a decis să continue mecanismul de limitare a adaosurilor.
Pentru consumatori, diferența esențială este că plafonarea adaosului comercial pentru cele 17 categorii de bază rămâne în vigoare până la finalul lui 2026. Asta nu exclude scumpirile, dar înseamnă că eventualele creșteri nu pot fi explicate pur și simplu prin „eliminarea plafonării”, așa cum susținea articolul inițial.
