Sebastian Burduja anunță ce se întâmplă cu voucherele de energie după 1 iulie. Cine mai primește ajutor la plata facturilor

Românii vulnerabili vor continua să primească sprijin pentru plata facturilor la energie electrică și după data de 1 iulie 2025. Deși sistemul de plafonare generală a prețurilor dispare, Ministerul Energiei anunță un nou mecanism de protecție socială. Detaliile au fost prezentate de Sebastian Burduja, ministrul Energiei, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook și într-o serie de declarații date la B1 TV.

Citește și

Cine e miliardarul care a murit la polo după ce a înghițit o albină

Ministrul spune că scopul acestui mecanism este să direcționeze sprijinul exact acolo unde este cea mai mare nevoie: către românii cu venituri mici și familiile vulnerabile. Este o măsură menită să reducă inechitățile și să susțină sustenabil sistemul energetic, fără a alimenta speculațiile din piață și fără a mai genera datorii masive la bugetul de stat.

Ce se întâmplă după eliminarea plafonării prețurilor la energie

Începând cu 1 iulie 2025, piața de energie electrică din România va fi complet liberalizată. Mecanismul de plafonare a prețurilor, care s-a aplicat tuturor consumatorilor casnici indiferent de venituri, va fi eliminat. În locul lui, Guvernul va introduce un sistem de sprijin țintit.

Sebastian Burduja a subliniat că nu este cazul ca oamenii să intre în panică din cauza acestei schimbări.

„Această panică indusă nu face bine nimănui şi alimentează posibile speculaţii pe piaţa energiei, care ar duce la preţuri mai mari şi tot mai mari. Recomand prudenţă”, a declarat Burduja la B1 TV.

Ministrul a explicat că românii trebuie să fie atenți la furnizorul lor de energie, să consulte comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE și să aleagă cea mai avantajoasă ofertă.

„Aici sunt două variante. Fie merge cu un nou furnizor şi sunt oferte în piaţă foarte avantajoase pentru contextul în care ne aflăm, fie furnizorul actual, când vede că un consumator vrea să se mute la alt furnizor, vine cu o ofertă de retenţie. Deci toţi furnizorii au chestia asta şi un lucru foarte simplu pe care românii îl pot face şi trebuie să-l facă. De ce? Pentru că îşi fac lor un bine şi ne fac şi nouă un bine. Cu cât noi punem mai multă presiune pe furnizori, cu atât această piaţă va deveni mai competitivă, ofertele vor fi mai bune, deci facturile vor fi mai mici”, a explicat ministrul Energiei, potrivit romaniatv.net.

Cine va beneficia de vouchere pentru plata energiei electrice

Noul mecanism are la bază criterii de venit și statut social, pentru ca sprijinul să fie acordat celor care au într-adevăr nevoie. Persoanele care se încadrează în anumite praguri vor primi lunar tichete pentru plata facturilor.

Potrivit documentului prezentat de Sebastian Burduja, sprijinul se acordă astfel:

• o persoană singură cu un venit lunar de maximum 2.574 lei (salariul minim pe economie);
• familiile cu mai mulți membri, dacă venitul net pe membru de familie este sub 1.784 lei;
• familiile numeroase cu mai mult de trei copii;
• familiile monoparentale;
• persoanele cu dizabilități sau afecțiuni grave.

Ministrul a subliniat că „niciun român care are cu adevărat nevoie nu va fi lăsat în urmă” și că „ajutorul public merge exact acolo unde contează cel mai mult: în casele românilor care nu-și permit să plătească energia din veniturile proprii”.

Motivul schimbării

Sebastian Burduja a explicat și de ce a fost nevoie să se renunțe la plafonarea generalizată. Potrivit lui, sistemul anterior nu era sustenabil, iar subvențiile erau oferite tuturor, indiferent de venituri.

„Preţul energiei electrice nu îl stabileşte ministrul Energiei, îmi pare rău să-i dezamăgesc pe cei care cred asta, îl stabileşte piaţa”, a spus Burduja.

Ministrul a adăugat că sistemul de subvenționare generală a dus la acumularea unor datorii uriașe către furnizorii de energie.

„Sunt datorii de câteva miliarde, probabil 5 miliarde de lei, vedem pe ultimele date. Ministerul Energiei are şi acum în buget un miliard de lei disponibil pentru a fi plătiţi, dar noi nu putem plăti până când ANRE-ul nu validează aceste solicitări din partea furnizorilor. Deci, ceva bani mai avem şi sunt convins că pe parcursul anului, e o discuţie complicată şi cu Ministerul de Finanţe, putem să mai plătim din aceste datorii”, a mai declarat Burduja.

În privința impactului asupra bugetului de stat, ministrul a precizat că în cei patru ani de aplicare, schema de plafonare a costat aproximativ 30 de miliarde de lei, dintre care 18 miliarde au fost alocați de Ministerul Energiei și 12 miliarde de Ministerul Muncii.

Un nou început și un bilanț după doi ani de mandat

Sebastian Burduja a publicat duminică și un raport de activitate, la doi ani de când a preluat conducerea Ministerului Energiei. Acesta a prezentat cifrele și proiectele realizate în perioada iunie 2023 – iunie 2025.

„Astăzi se împlinesc doi ani de când am preluat conducerea Ministerului Energiei. Așa cum v-am obișnuit, vin în fața dumneavoastră cu darea de seamă. Întotdeauna am considerat că este o chestiune de bun simț, indiferent că a fost vorba despre activitatea din Parlament, de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării sau acum, la Energie, să vă prezint faptele noastre. Ce am făcut concret, cu proiecte, cu cifre, pentru a onora încrederea dumneavoastră. Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții”, a scris Burduja.

Potrivit ministrului, în această perioadă au fost atrase 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru modernizarea și dezvoltarea sistemului energetic. Aceste fonduri au mobilizat investiții private în valoare de încă 16 miliarde de euro, rezultând un total de 30 de miliarde de euro.

„Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici. A fost nevoie de un restart. Iar acest restart a venit. În 2 ani cât în 10”, a afirmat Burduja.

Top 10 realizări anunțate de Sebastian Burduja

Ministrul Energiei a prezentat și un „Top 10” al celor mai importante realizări din mandatul său:

1. Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025-2035-2050, după 17 ani de blocaj.
2. Atragerea a 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru investiții în sistemul energetic.
3. Semnarea contractului de 3,2 miliarde de euro pentru construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, cu finalizare estimată între 2031-2032.
4. Conectarea a peste 1800 MW la Sistemul Energetic Național în doi ani – mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc.
5. Plasarea României în top 5 țări cu cele mai mici prețuri la energie din UE.
6. Finalizarea listării Hidroelectrica, cel mai mare succes bursier din lume în 2023.
7. Începerea forajului la Neptun Deep, care va aduce 20 miliarde de euro la buget.
8. Adoptarea legii privind energia eoliană offshore – România fiind prima țară de la Marea Neagră cu astfel de legislație.
9. Deblocarea marilor investiții în hidrocentrale începute înainte de 1989 și finalizarea Grupului V Rovinari.
10. Modernizarea CET-urilor din București, printr-o finanțare nerambursabilă de 361 milioane de euro.

„Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a subliniat Burduja.