Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a convocat vineri, la ora 12:00, o ședință extraordinară de Guvern, în contextul inundațiilor masive care au lovit județele Suceava și Neamț la finalul lunii iulie. Decizia vine la doar câteva ore după ce Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a fost văzut în localitatea Broșteni, oferind sprijin direct populației afectate. Coincidență sau reacție calculată, Guvernul a decis să intervină oficial, prin adoptarea unor măsuri considerate de mulți ca fiind tardive și insuficiente.
Ședință de urgență convocată de Ilie Bolojan la Guvern. Ce decizii vrea să ia premierul
Pe fondul acestor evenimente dramatice, în urma cărora sute de familii au rămas fără locuințe, Guvernul României, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), a adoptat Hotărârea nr. 22/31.07.2025, care prevede acordarea unor ajutoare financiare de urgență pentru persoanele ale căror case au fost afectate de viituri.
Sprijin financiar stabilit prin hotărâre oficială
Documentul adoptat în regim de urgență de CNSU stabilește trei categorii de ajutoare, în funcție de gravitatea pagubelor suferite:
15.000 de lei pentru locuințele afectate în proporție de sub 75%;
25.000 de lei pentru locuințele avariate în proporție de peste 75%, dar care nu au fost complet distruse;
30.000 de lei pentru locuințele complet distruse de ape.
În cazul familiilor care au pierdut o persoană dragă în urma acestor inundații, statul acordă un sprijin financiar fix de 15.000 de lei. Măsura este menită să compenseze, cel puțin parțial, suferințele produse de tragedie.
În realitate însă, aceste sume s-au dovedit a fi, în multe cazuri, pur simbolice. În zonele afectate, oamenii spun că banii primiți de la stat nu le ajung nici pentru începutul lucrărilor de reconstrucție.
Ajutoare insuficiente pentru realitatea din teren
Un exemplu concret vine din orașul Broșteni, județul Suceava, unde o familie a rămas fără jumătate din casă după ce viitura le-a măturat zidurile și a distrus structura de rezistență. Constructorii locali au estimat că lucrările de reconstrucție vor costa cel puțin 120.000 de lei. Cu ajutorul de 25.000 de lei oferit de Guvern, familia abia poate acoperi cheltuielile legate de demolarea părții avariate și de achiziția materialelor de bază.
Costurile sunt amplificate în zonele de munte, unde prețurile pentru materiale de construcții, transport și forță de muncă sunt cu mult mai mari față de media națională. În aceste condiții, mulți oameni spun că se simt abandonați și că, în lipsa altor surse de finanțare, vor fi nevoiți să trăiască în adăposturi improvizate.
Proceduri birocratice care amână sprijinul real
Hotărârea CNSU prevede că ajutoarele financiare se acordă numai în urma evaluărilor făcute de comisiile special constituite prin ordinele prefecților. Asta înseamnă că, înainte ca banii să ajungă efectiv la sinistrați, este nevoie de:
centralizarea solicitărilor din fiecare localitate afectată;
deplasarea pe teren a echipelor de evaluare;
întocmirea rapoartelor de sinteză;
verificarea și aprobarea acestora de către autoritățile centrale.
Aceste etape presupun timp, birocrație și documente. Timp pe care sinistrații nu-l au. Mulți dintre ei dorm sub cerul liber sau în corturi puse la dispoziție de voluntari, în timp ce așteaptă aprobările de la București.
„Sunt familii care și-au pierdut nu doar casa, ci tot ce aveau: haine, acte, electrocasnice, unelte, animale, mijloace de transport. Tot. Acum dorm în mașini sau pe la vecini. Cu ce îi ajută un raport scris?”, a declarat un primar din județul Neamț, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Ajutoarele materiale – utile, dar ineficiente pe termen lung
Din prima zi a dezastrului, autoritățile locale și centrale au trimis în Suceava și Neamț tone de alimente, apă, îmbrăcăminte și produse de igienă. De asemenea, sute de voluntari au venit în sprijinul celor afectați, donând produse sau muncind alături de pompieri la curățarea zonelor inundate.
Cu toate acestea, prefectul județului Suceava a transmis public că „nu mai este nevoie de produse, ci de bani”, semnalând o problemă majoră de coordonare la nivelul administrației centrale. Ajutoarele materiale pot salva vieți pe termen scurt, dar nu reconstruiesc case, nu cumpără uși, ferestre, cărămizi sau țiglă.
„Cineva din Guvern trebuie să înțeleagă că nu trăim din conserve. Ne trebuie bani ca să putem reconstrui. Ce facem cu cinci baxuri de apă, când nu mai avem casă?”, spune o localnică din Pipirig, Neamț.
Mai mulți lideri politici din opoziție au criticat dur modul în care Guvernul a gestionat situația din Suceava și Neamț. Potrivit acestora, sprijinul financiar este „ridicol de mic” în raport cu dimensiunea tragediei, iar soluțiile propuse sunt „doar bifări administrative”, fără o strategie reală de reconstrucție.
„Este o abordare complet birocratică, ruptă de realitatea de pe teren. Familiile afectate nu mai au timp să aștepte comisii și ștampile. Era nevoie de un fond de urgență, gestionat direct la nivel local, fără atâta hârțogăraie”, a declarat un deputat de Suceava.
Imediat după ce apele s-au retras, numeroase inițiative civice au apărut în sprijinul sinistraților. Campaniile umanitare lansate pe rețelele sociale, donațiile directe și transporturile organizate de ONG-uri au ajuns mai repede în comunitățile afectate decât ajutorul guvernamental.
Printre cei prezenți direct în teren s-a aflat și Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, care a venit la Broșteni pentru a dona produse și a discuta cu oamenii. Gestul său a fost remarcat de presa locală, mai ales că a avut loc cu doar câteva ore înainte ca premierul Bolojan să anunțe convocarea ședinței extraordinare.
Reconstrucția – un drum lung și anevoios
Pentru miile de oameni din județele Suceava și Neamț, drama nu s-a încheiat odată cu retragerea apelor. Dimpotrivă, greul abia acum începe. Reconstrucția va însemna luni de muncă, eforturi uriașe și resurse pe care mulți nu le au.
În lipsa unor măsuri coerente și susținute, există riscul ca multe familii să rămână ani de zile în adăposturi improvizate, iar regiunile afectate să se depopuleze treptat.
„Asta nu e viață. Ne-au dat 15.000 de lei, dar acoperișul meu costă 40.000. Cu ce reconstruiesc?”, întreabă retoric un bărbat din comuna Farcașa.
În locul unei strategii de criză articulată și bazată pe nevoile reale ale oamenilor, Guvernul pare să fi ales soluția cea mai simplă: un comunicat de presă, o hotărâre oficială și niște sume care nu țin loc de acoperiș, pereți și speranță.
În Suceava și Neamț, ploaia a trecut. Însă suferința rămâne. Iar ajutorul promis de stat rămâne, pentru mulți, doar pe hârtie.
