Partidul Social Democrat își adună elitele în ședința decisivă a Consiliului Politic Național marți seară, sub cupola tensionată a sediului central din Kiseleff. Miza nu este doar organizatorică. Nu este doar despre alegeri sau liste. Este despre putere, despre direcție și despre supraviețuirea politică a liderului său, Marcel Ciolacu. Pentru prima dată de la preluarea funcției de prim-ministru, Ciolacu vine în fața partidului într-un moment de cumpănă, cu presiunea greșelilor acumulate și cu un rezultat în alegeri care nu mai poate fi cosmetizat.
Marți nu va fi doar o ședință. Va fi o evaluare. Va fi un test. Va fi poate începutul sfârșitului pentru un lider care a mizat totul pe stabilitate, dar s-a trezit prins într-un vârtej de neîncredere, alianțe fragile și frustrări nespuse. În timp ce oficialii vorbesc despre o „întâlnire de rutină”, în culise se discută despre posibile înlocuiri, despre planuri de rezervă și despre întrebarea care tulbură liniștea partidului: ce se întâmplă cu Marcel Ciolacu?
Rezultatele din teritoriu au creat fisuri în monolitul PSD
La alegerile din turul întâi al prezidențialelor, PSD a ieșit pe locul doi. Pentru un partid obișnuit cu supremația în zonele rurale, cu scoruri istorice în sud și est, o asemenea înfrângere nu este doar o problemă de imagine. Este o criză de sistem. Baronii locali, pilonii reali ai puterii interne, au transmis deja semnale dure: mobilizarea nu a fost suficientă, mesajul național a fost slab, iar alianța cu PNL a creat confuzie printre votanți.
În unele județe-cheie, precum Buzău, Teleorman sau Giurgiu, scorurile au fost sub cele din 2020. Liderii locali au cerut explicații. Au cerut direcție. Unii chiar au cerut o analiză serioasă a capacității actualei conduceri de a gestiona finalul de an electoral.
Această presiune din teritoriu îl va însoți pe premier în sala de ședință de marți. Nu este doar o formalitate. Este o confruntare mascată. Un act de control politic al liderului de partid, pus sub lupa unui aparat care, deși loial în aparență, se pregătește deja pentru reconfigurare.
Un prim-ministru în defensivă. Strategia Ciolacu a slăbit partidul?
De când a preluat șefia Guvernului, Marcel Ciolacu a mizat pe calm, pe gesturi de echilibru și pe o comunicare diplomatică. A evitat scandalurile majore, a păstrat aparențele în coaliția cu PNL și a încercat să-și construiască imaginea unui lider predictibil. Însă tocmai această strategie l-a izolat.
Mulți din PSD îl acuză acum că a devenit „premierul unei guvernări fără nerv”, că a cedat prea mult în fața partenerilor de guvernare și că a pierdut contactul cu baza partidului. Reproșul major care îi este adresat este că a transformat PSD dintr-un partid ofensiv într-un actor politic de fundal, transmite romaniatv.net.
În acest context, Marcel Ciolacu pare mai expus ca niciodată. Are în spate o guvernare marcată de crize sociale, inflație și nemulțumiri. Nu a livrat spectaculos, nu a avut un discurs mobilizator și, mai grav, nu a reușit să genereze entuziasm în jurul propriei candidaturi. Chiar dacă a beneficiat de sprijinul unui aparat de campanie robust, votul popular nu a urmat calculele interne. Iar în PSD, rezultatele slabe nu se iartă ușor.
Consiliul Politic Național, scena unde se discută în șoaptă și se decide în tăcere
Structura Consiliului Politic Național este una complexă. Președinții de organizații județene, europarlamentari, miniștri, lideri ai grupurilor parlamentare. Este locul unde se adună întreaga forță de decizie a partidului, dar și spațiul unde se rostesc rareori lucruri în față. Criticile vin pe ocolite, nemulțumirile se spun în șoaptă, iar schimbările se pregătesc în liniște.
Marți seară, în ședința care va avea loc în spatele ușilor închise, se vor ridica semne de întrebare. Despre eficiența campaniei, despre direcția în turul doi, despre poziționarea față de AUR și despre posibilitatea ca PSD să-și regândească complet strategia pentru alegerile parlamentare.
Există deja informații că unii lideri locali ar putea solicita o remaniere internă a echipei de campanie, poate chiar o reorganizare completă a conducerii centrale. Deși nu se va pune oficial problema demisiei lui Ciolacu, tensiunea acumulată ar putea duce la apariția unui grup reformist în interiorul partidului, care să ceară „schimbarea ritmului”.
Este pentru prima dată în ultimii ani când un lider PSD aflat la guvernare vine în fața partidului cu un rezultat sub așteptări și fără o victorie clară. Și, în politica românească, marile pierderi au început mereu cu ședințe ca aceasta.
Tentația renegocierii alianței cu PNL. O soluție sau o capcană?
O altă temă majoră care va fi atinsă în cadrul Consiliului este alianța cu PNL. Pactul de guvernare, parafat cu efort și compromisuri, a devenit în ultimele luni o povară electorală. Alegătorii tradiționali ai PSD nu acceptă ușor parteneriatul cu liberalii, mai ales în contextul în care diferențele ideologice sunt evidente.
Mai mulți lideri de organizații locale au sugerat, în discuții informale, că este momentul reevaluării. Nu neapărat a ruperii coaliției, ci a unei repoziționări mai ferme. PSD să devină din nou liderul alianței, nu partenerul tăcut. Să dicteze, nu să cedeze. Să influențeze politicile publice în sensul bazei sale electorale – nu doar al calculelor bugetare.
Marcel Ciolacu va trebui să vină marți seară cu o poziție clară: merge înainte cu PNL ca partener egal sau își asumă o direcție mai distinctă, care să recupereze electoratul pierdut în favoarea AUR?
Această întrebare este crucială, pentru că în funcție de răspunsul ei, PSD va decide dacă turul doi al prezidențialelor va fi o simplă formalitate sau o luptă de supraviețuire ideologică.
Ce urmează pentru Marcel Ciolacu
Pentru Marcel Ciolacu, marți seară poate fi începutul unei reconfirmări sau debutul unei retrageri. Totul depinde de tonul discuțiilor, de coeziunea partidului și de capacitatea sa de a recâștiga încrederea celor care contează cu adevărat în PSD – liderii din teritoriu.
Un prim scenariu – reconfirmarea și resetarea. Ciolacu își asumă greșelile, propune o reformă internă a echipei de comunicare, lansează o serie de măsuri sociale menite să calmeze nemulțumirea populară și anunță o campanie puternică în sprijinul candidatului rămas în turul doi. Își salvează astfel poziția și rămâne liderul de facto al stângii.
Scenariul doi – contestarea surdă. Mai mulți lideri județeni încep să formeze o grupare paralelă, cerând o schimbare de ritm și o conferință extraordinară după alegeri. Ciolacu rămâne premier, dar pierde treptat controlul politic asupra partidului. Se deschide ușa pentru o nouă conducere după parlamentarele din toamnă.
Scenariul trei – retragere strategică. În cazul unui rezultat catastrofal în turul doi, Marcel Ciolacu își anunță retragerea din fruntea partidului, păstrând funcția de prim-ministru ca garant al stabilității guvernamentale. În PSD începe astfel o cursă pentru succesiune, cu nume precum Sorin Grindeanu, Gabriela Firea sau Vasile Dîncu în pole-position.
Indiferent de scenariu, ședința Consiliului Politic Național de marți va fi una istorică. Nu doar prin ce se va spune, ci mai ales prin ce nu se va spune. Prin priviri, prin pauze, prin voturi tăcute și prin semnalele transmise discret în teritoriu.
Pentru Marcel Ciolacu, miza nu este doar să supraviețuiască politic. Miza este să convingă un partid obosit că mai are sens să meargă în aceeași direcție cu el.