Loredana Ionescu
Senatul României a adoptat tacit, luni, 3 noiembrie 2025, proiectul de lege propus de USR privind reducerea numărului de parlamentari la 300, în conformitate cu rezultatul referendumului din 2009. Actul normativ urmează să fie transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional.
Proiectul USR, adoptat tacit după expirarea termenului de dezbatere
Proiectul a fost depus la Senat pe 28 mai 2025 și trimis, pe 2 septembrie, pentru raport la Comisiile juridică și de administrație publică. Termenul de dezbatere fusese prelungit de la 45 la 60 de zile, în data de 13 octombrie, tocmai pentru a evita adoptarea tacită, însă perioada legală a fost depășită fără ca proiectul să fie discutat în plen.
Conform procedurii parlamentare, un proiect este considerat adoptat tacit dacă termenul de dezbatere expiră fără ca senatorii să voteze asupra acestuia. Astfel, propunerea legislativă USR va merge mai departe la Camera Deputaților, unde va fi analizată și votată în calitate de for decizional.
USR: „Voința cetățenilor este ignorată”
Liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie, a criticat modul în care proiectul a fost tratat în Parlament, acuzând lipsa totală a dezbaterilor și desconsiderarea voinței exprimate de cetățeni la referendumul din 2009.
„Am avut zero dezbateri și zero discuții la comisiile avizatoare, raportoare și în plen. Ce se va întâmpla cu inițiativa? Va trece la Camera Deputaților și probabil va fi vârâtă într-un sertar peste care se va așterne praful, alături de alte patru sau cinci inițiative care solicitau același lucru”, a afirmat Pălărie, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, blocarea repetată a unui proiect care reflectă dorința a milioane de români riscă să alimenteze curentele politice radicale. „Nerespectarea voinței cetățenilor va duce inevitabil la extremism”, a avertizat senatorul USR.
Contextul proiectului privind reducerea numărului de parlamentari
Inițiativa legislativă propune limitarea numărului total de parlamentari la 300, așa cum au votat românii la referendumul din noiembrie 2009. Deși consultarea populară a fost validată, nicio majoritate parlamentară nu a implementat această măsură în ultimii 15 ani.
USR susține că aplicarea rezultatului referendumului reprezintă o chestiune de respect față de electorat și de eficientizare a activității legislative. Reprezentanții partidului afirmă că România are în continuare un Parlament „supra-dimensionat și costisitor”, care ar trebui redus pentru a fi „mai aproape de nevoile reale ale cetățenilor”.
Reacția președintelui Senatului
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat, la rândul său, că actuala coaliție de guvernare susține în principiu ideea reducerii numărului de parlamentari, însă consideră că proiectul USR prezintă „deficiențe juridice” ce trebuie corectate.
„Decizia coaliției este de susținere a reducerii numărului de parlamentari, menționând că s-ar fi agreat ‘oarecum’ o reducere cu 10% și că acest lucru trebuie să fie comunicat și formalizat ‘într-un fel sau altul’. Abrudean a apreciat că proiectul USR are ‘niște deficiențe din punct de vedere juridic”, a precizat Abrudean.
Declarația sa lasă deschisă posibilitatea ca modificarea privind numărul parlamentarilor să fie abordată ulterior printr-o propunere comună a coaliției de guvernare, nu prin inițiativa USR.
În acest moment, proiectul merge la Camera Deputaților, unde va fi dezbătut și votat în perioada următoare. Deși adoptarea tacită din Senat permite continuarea procesului legislativ, există riscul ca inițiativa să fie blocată în comisiile de specialitate ale Camerei.
Conform liderului USR, în prezent există mai multe proiecte similare depuse de-a lungul anilor, toate având același obiectiv: reducerea numărului de aleși la 300. Niciunul nu a fost însă adoptat definitiv până acum.
Tema limitării numărului de parlamentari revine periodic în dezbaterea publică, mai ales în preajma alegerilor. În 2009, 77% dintre românii care au participat la referendum au votat pentru reducerea numărului total de parlamentari la 300 și pentru trecerea la un Parlament unicameral.
De atunci, mai multe formațiuni politice au înregistrat proiecte similare – inclusiv PNL, PMP și USR – însă niciuna dintre inițiative nu a reușit să străbată întregul parcurs legislativ.
Sursa foto: Arhivă
