Vanatoru Andreea
România a reușit, pentru moment, să evite o criză financiară majoră, dar sacrificiul cade pe umerii pensionarilor. Agenția internațională de rating Fitch a decis să mențină ratingul suveran al țării la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung și F3 pentru cea pe termen scurt, însă a păstrat perspectiva negativă din cauza dezechilibrelor bugetare.
Decizia a venit după întâlnirile oficialilor români, inclusiv ale președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, cu reprezentanții agenției. Practic, România a evitat să fie retrogradată în categoria „junk”, ceea ce ar fi însemnat pierderea accesului facil la finanțare externă și un risc real de incapacitate de plată a pensiilor și salariilor, scrie newsweek.ro.
Prețul menținerii ratingului: blocarea indexării pensiilor
Pentru a-i convinge pe analiștii Fitch că țara are un plan de consolidare fiscală, guvernul s-a angajat să limiteze cheltuielile, iar printre primele măsuri vizate se află înghețarea indexării pensiilor în anul 2026.
Conform legislației actuale, pensiile ar fi trebuit să fie majorate la 1 ianuarie 2026 cu 7%, procent calculat pe baza inflației din 2024 (5,1%) și a jumătate din creșterea câștigului salarial mediu brut (aproximativ 2%). Această creștere nu va mai avea loc, ceea ce înseamnă pierderi directe pentru milioane de pensionari.
Cât pierd pensionarii în funcție de venit
Simulările arată pierderi semnificative la toate categoriile de pensii:
- Pensie de 1.281 lei → pierdere de 89 lei/lună
- Pensie de 2.000 lei → pierdere de 140 lei/lună
- Pensie de 2.500 lei → pierdere de 175 lei/lună
- Pensie de 3.000 lei → pierdere de 210 lei/lună
- Pensie de 3.500 lei → pierdere de 245 lei/lună
- Pensie de 4.000 lei → pierdere de 280 lei/lună
- Pensie de 4.500 lei → pierdere de 315 lei/lună
- Pensie de 5.000 lei → pierdere de 350 lei/lună
- Pensie de 5.500 lei → pierdere de 385 lei/lună
- Pensie de 6.000 lei → pierdere de 420 lei/lună
Pentru un pensionar cu venit mediu, pierderea anuală se ridică la peste 2.500 de lei.
Monitorizare lunară și risc de noi tăieri
Agenția Fitch va continua să analizeze lunar situația economică a României până în octombrie, pentru a evalua dacă măsurile guvernamentale sunt suficiente în reducerea deficitului bugetar, aflat la cote istorice. În cazul în care nu vor fi respectate angajamentele, riscul retrogradării la „junk” rămâne ridicat. Astfel, pensionarii devin principalii contribuitori la stabilitatea financiară temporară a țării, prin renunțarea forțată la creșterile prevăzute de lege.
Schimbări majore în formula de calcul a pensiei magistraților
În prezent, pensiile magistraților sunt calculate la un procent de 80% din salariul brut aferent funcției. Proiectul de lege schimbă acest mecanism, propunând o reducere a procentului la 70% și trecerea de la baza de calcul raportată la salariul brut, la salariul net. Această modificare, aparent tehnică, are consecințe semnificative asupra cuantumului final al pensiei.
De exemplu, un judecător de tribunal ar putea primi, după noile reguli, o pensie de aproximativ 12.600 lei, în loc de aproape 25.000 lei cât primește în prezent. Situația este similară și pentru magistrații de la curțile de apel sau de la instanța supremă, unde veniturile lunare ar putea scădea chiar și cu 50%. Această reducere este justificată de Guvern prin necesitatea echilibrării bugetului și a diminuării diferențelor foarte mari dintre pensiile speciale și pensiile contributive.
Vârsta de pensionare și condițiile de vechime, revizuite Pe lângă schimbarea formulei de calcul, proiectul include și modificarea vârstei de pensionare. Deși nu este precizat un prag exact în acest moment, propunerea are în vedere creșterea graduală a vârstei standard, pentru a apropia regulile din magistratură de cele aplicate celorlalți salariați din sistemul public.
Se are în vedere și o înăsprire a condițiilor de vechime necesare pentru a beneficia de pensie specială. În prezent, magistrații pot ieși la pensie după 25 de ani de activitate, indiferent de vârstă. Noul proiect ar putea impune un număr mai mare de ani lucrați și o vârstă minimă obligatorie, ceea ce ar întârzia momentul retragerii din activitate. Astfel, reforma nu urmărește doar reducerea cheltuielilor din buget, ci și descurajarea pensionărilor timpurii, fenomen des întâlnit în sistemul judiciar.
