Georgescu Dragos
Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu a ajuns miercuri dimineață, 6 august 2025, la Palatul Cotroceni, unde s-au desfășurat ceremoniile oficiale de omagiere a celui care a condus România în tranziția de la comunism la democrație. Cortegiul funerar a intrat în complexul prezidențial în jurul orei 9:00, pe la Poarta Marinescu, fiind însoțit de Garda de Onoare, conform protocolului rezervat foștilor șefi de stat.
Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu a ajuns la Cotroceni. Primii oameni politici care au venit să-și ia rămas bun
Evenimentul solemn a marcat începutul funeraliilor de stat, organizate de Guvernul României și instituțiile prezidențiale, cu respectarea întocmai a normelor ceremoniale și cu implicarea instituțiilor militare, religioase și civile. Ceremoniile se desfășoară pe parcursul întregii zile, cu program clar delimitat atât pentru oficialități, cât și pentru cetățeni.
Sosirea sicriului în curtea Palatului Cotroceni a fost întâmpinată de Garda de Onoare a Armatei Române, formată din reprezentanți ai tuturor categoriilor de forțe armate – terestre, navale și aeriene. Militarii au prezentat onorul în momentul în care cortegiul a pătruns în curtea palatului, iar fanfara militară a intonat Imnul Național, într-o atmosferă marcată de tăcere și solemnitate.
În continuare, sicriul a fost depus pe catafalc în Sala Unirii, unde a fost așezat pe un podium decorat cu drapelul național, flori și lumânări. În jurul catafalcului au fost montate elemente de protocol specifice: lumânări aprinse, drapele în bernă și o carte de condoleanțe în care oficialitățile și cetățenii pot lăsa un ultim mesaj.
În cursul dimineții, primul care a venit să își ia rămas-bun a fost fostul președinte Emil Constantinescu, care l-a învins pe Ion Iliescu în alegerile prezidențiale din 1996. Prezența sa a fost una discretă, încărcată de respect și sobrietate, fostul șef de stat oprindu-se pentru un moment de reculegere lângă catafalc și făcându-și semnul crucii, fără a oferi declarații presei.
Gestul său a fost perceput ca un simbol al reconcilerii istorice, în ciuda diferențelor ideologice și rivalității politice care a marcat anii ‘90. Prezența lui Emil Constantinescu a fost urmată de cea a altor oficiali din administrațiile anterioare, semn că memoria lui Ion Iliescu este recunoscută inclusiv de foștii săi adversari.
Ilie Bolojan și miniștrii Guvernului, omagiu oficial în Sala Unirii
Ulterior, la Palatul Cotroceni a ajuns și actualul prim-ministru Ilie Bolojan, însoțit de membri importanți ai Executivului. Printre aceștia s-au numărat Florin Manole, ministrul Muncii, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. Împreună cu premierul, aceștia au aprins lumânări în memoria fostului președinte și au semnat în cartea de condoleanțe, exprimându-și regretul pentru trecerea în neființă a celui care a marcat politica românească timp de mai bine de trei decenii.
Participarea premierului și a miniștrilor s-a desfășurat în cadrul oficial al ceremoniilor de stat, fiecare moment fiind cronometrat și organizat în detaliu de către Protocolul de Stat și Administrația Prezidențială. Potrivit surselor oficiale, premierul Bolojan va participa și la ceremonia de înhumare ce va avea loc joi, 7 august, la Cimitirul Ghencea 3.
Ceremonia religioasă și momentele de reculegere din Sala Unirii
În Sala Unirii, acolo unde este depus sicriul cu trupul fostului președinte, au loc slujbe religioase oficiate de reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, în acord cu dorințele familiei Iliescu și tradițiile românești. Slujba este împărțită în mai multe momente, astfel încât să se respecte programul oficial.
După încheierea omagiilor oficiale, în jurul prânzului, între orele 13:00 și 18:00, cetățenii de rând au posibilitatea să participe la ceremonie, urmând un traseu bine stabilit în interiorul complexului Cotroceni. În vederea asigurării ordinii și fluenței vizitelor, accesul este permis în grupuri mici, în intervale orare clare, și doar după trecerea printr-un punct de control.
Cetățenii care doresc să își ia rămas-bun de la Ion Iliescu trebuie să respecte un traseu delimitat în incinta Palatului Cotroceni. Accesul se face pe bază de document de identitate, iar securitatea este asigurată de SPP, Jandarmeria Română și alte instituții ale statului. Este interzisă filmarea sau fotografierea în interiorul sălii de ceremonii, iar depunerea de flori sau coroane se face într-un spațiu special amenajat la intrarea în complex.
Personalul din cadrul Administrației Prezidențiale a fost mobilizat complet pentru această zi. Voluntari, consilieri de stat, membri ai personalului civil – toți au fost implicați în organizarea și desfășurarea ceremonialului, astfel încât evenimentul să se deruleze în condiții de deplină ordine și respect pentru memoria fostului șef de stat.
Slujbă de pomenire și înmormântare cu caracter restrâns, pe 7 august
Ziua de joi, 7 august, va fi marcată de funeraliile oficiale și a fost declarată zi de doliu național de către Guvernul României. Drapelele vor rămâne în bernă, iar activitățile culturale și sportive vor fi suspendate temporar. La ora 10:00, cortegiul funerar va porni de la Palatul Cotroceni către Cimitirul Ghencea 3, unde va avea loc înmormântarea cu onoruri militare.
Ceremonia de înhumare va include intonarea Imnului Național, tragerea salvei de onoare și depunerea drapelelor pe sicriu, conform uzanțelor funerare aplicate pentru foștii președinți. Conform informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, familia a solicitat ca momentul înhumării să fie privat, astfel încât accesul presei va fi restricționat în zona mormântului.
Ion Iliescu a fost președintele României în trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004. A jucat un rol central în Revoluția din 1989 și în organizarea tranziției democratice, fiind fondatorul Frontului Salvării Naționale și al Partidului Social Democrat. De-a lungul celor peste 30 de ani de carieră publică, a influențat decisiv traiectoria politică, economică și socială a țării.
Până în ultimii ani ai vieții, a fost o prezență activă în dezbaterea publică, publicând cărți, luând poziții pe teme sociale și rămânând un reper pentru electoratul social-democrat. A fost o personalitate controversată, dar de necontestat din punct de vedere al influenței istorice.
