Redactia
Specialistul Radu Țincu de la Spitalul Floreasca din Capitală a explicat ce înseamnă happy hypoxia. Conform acestuia, un pacient infectat cu coronavirus poate avea o saturație a oxigenului de până la 65%, deși aceasta ar trebui să fie de peste 94%. După care, dintr-o dată pacientul are o cădere și ajunge să fie internat la terapie intensivă.
Simptomul „ascuns”, dar extrem de periculos al coronavirusului. Cum ajung pacienții infectați foarte rapid în stare gravă
Radu Țincu, medic primar în secția de Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Floreasca din București a vorbit la Digi24 despre semnificația „happy hypoxia”. Aceste două cuvinte au o însemninătate ciudată, „happy” (vesel) și „hypoxia” (lipsă de aer). Acest termen ne indică cât de periculos poate fi coronavirusul. Conform medicului specialist, o persoană infectată cu COVID-19 poate avea o saturație a oxigenului de până la 65%, deși aceasta trebuie să fie între 93-94%. Cu toatea astea, pacientul trebuie să fie pe picioare, și să nu prezinte vreun simptom grav. Dar, brusc acesta are o cădere puternică și ajunge la Terapie Intensivă.
Mai mult, Țincu susține că unii dintre acești pacienți rămân dependenți de oxigen ventilat, chiar dacă virusul nu mai este prezent în organism. „Este o hipoxie care nu-ți creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat. Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturație – pe care o suporți foarte bine – și momentul în care ajungi să fii intubat„, a spus medicul Radu Țincu.
Ce se întâmplă cu pacienții „happy hypoxia”
Totodată, specialistul a declarat că pacienții cu „happy hypoxia” nu au simptome și nu își dau seama de ce se întâmplă în interiorul organismului lor. Cu această afecțiune se merge până la un moment dat, când corpul nu se mai poate lupta și cedează. De cele mai multe ori apare oboseala și apatia. Astfel, în momentul în care plămânii nu mai pot lucra cum trebuie, pacientul simte că nu mai are oxigen. În acel moment, se crește fluxul de oxigen pe masca facială, dar la un moment dat, chiar dacă ajungi la capacitatea maximă pe care o poți livra, de 15 litri, nici așa nu reușești să compensezi afectarea pulmonară, pentru că mai rămâne foarte puțin din plămân care mai este funcțional”, a mai explicat medicul.
În ceea ce privește furtuna de citokine, mai exact hipperreacția sistemului imunitar, aceasta apare la 7-10 zile de la momentul infectării, atunci când organismul începe să producă molecule proinflamatorii. Acestea nu afectează doar plămânii, ci întreg organismul. Radu Țincu a menționat că unii dintre pacienți care s-au confruntat cu această problemă, au rămas cu o afecțiune pulmonară, unii fiind și în momentul de față cu oxigeno-terapie.
