Roxana
Noaptea trecută, 22 spre 23 decembrie, s-a desfăşurat solstițiul de iarnă 2023, marcând începutul oficial al iernii astronomice. Va fi cea mai lungă din an, moment în care Soarele atinge cea mai mare distanță sudică față de ecuator.
Superstițiile spun că nu e bine să fii singur.
Ce aduce solstiţiul de iarnă 2023?
De vineri, 22 decembrie, se instalează iarna astronomică, al cărei început este marcat de solstiţiul de iarnă. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, o consecinţă a mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică, la 22 decembrie, marchează începutul iernii astronomice, iar în această zi, cea mai „scurtă” din an, sunt cele mai puţine ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric.
Pentru Bucureşti, vor fi 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.
De ce se produc solstiţiile şi echinocţiile?
Solstiţiile şi echinocţiile au loc deoarece axa de rotaţie a Pământului este înclinată cu 23,4 grade în raport cu orbita Pământului în jurul Soarelui.
Această înclinare determină anotimpurile planetei, deoarece emisfera nordică şi cea sudică primesc cantităţi inegale de lumină solară pe parcursul unui an.
Termenul „solstițiu” provine din limba latină și înseamnă „soare nemișcat”. În această zi, Soarele atinge punctul său cel mai sudic pe bolta cerească, marcând începutul iernii astronomice în emisfera nordică.
Solstițiul de iarnă marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului, fenomen explicat de mișcarea Soarelui în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.
