Loredana Ionescu
Statul român anunță o reformă amplă în sistemul sanitar, iar una dintre cele mai controversate măsuri este reintroducerea așa-numitei „taxe pe boală”. Concediile medicale vor fi impozitate din nou, iar mai multe categorii de persoane care până acum erau exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) vor fi nevoite să contribuie. Obiectivul principal este creșterea veniturilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și reducerea numărului de concedii medicale fictive.
Toți românii aflați în concediu medical vor plăti CASS
Conform noilor reglementări, orice formă de concediu medical va fi supusă contribuției la sănătate. Această măsură vizează inclusiv bolnavii cronici, mamele aflate în concediu maternal sau în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, care până acum erau scutiți. Statul intenționează astfel să descurajeze abuzurile și să crească numărul celor care contribuie activ la sistemul de sănătate, potrivit Newsweek.
Se dorește extinderea bazei de contribuabili prin eliminarea scutirilor care au permis unor categorii largi de populație să beneficieze de servicii medicale fără a plăti. Astfel, autoritățile estimează o creștere de 20% a numărului celor care vor plăti CASS în următorii ani.
Pensionarii cu venituri mari, incluși în sistemul de contribuții
Noua strategie vizează și pensionarii care au pensii peste un anumit prag. Concret, persoanele care încasează pensii mai mari de 4.000 de lei vor fi obligate să plătească contribuția la sănătate. Măsura este justificată prin nevoia de echitate fiscală și de susținere a unui sistem sanitar sustenabil.
Potrivit datelor oficiale, în prezent doar 6,3 milioane de români contribuie efectiv la sistemul de sănătate, în timp ce 16,6 milioane beneficiază de serviciile acestuia. România se află printre țările europene cu cele mai multe categorii exceptate de la plata contribuțiilor.
Reduceri de sporuri și restructurări în spitalele cu datorii
Măsurile nu se opresc la concediile medicale. Statul anunță schimbări și în organizarea sistemului sanitar. În spitalele care înregistrează datorii, sporurile acordate personalului vor fi reduse, iar managerii vor avea mai multă putere în deciziile administrative. Concret, șefii de secție nu vor mai fi numiți de universități, ci de conducerea spitalului, pe baza unor contracte care vor conține obiective clare de performanță.
Pentru a eficientiza costurile și a reduce cheltuielile, spitalele vor fi încurajate să formeze parteneriate pentru achiziții comune – de exemplu, în cazul materialelor sanitare sau medicamentelor. Această măsură ar trebui să permită obținerea unor prețuri mai mici și o mai bună gestionare a resurselor.
Internările de lungă durată, limitate. Medicii, plătiți după performanță
Guvernul anunță și reducerea cu peste 20% a numărului de paturi pentru internările de lungă durată, până în 2030. În același timp, se dorește o schimbare profundă a modului în care sunt remunerați medicii. Noua schemă de plată va include bonusuri de performanță, acordate în funcție de calitatea actului medical și de rezultatele obținute în îngrijirea pacienților.
Este pentru prima dată când statul anunță deschis o diferențiere a veniturilor personalului medical în funcție de performanță, nu doar de vechime sau post ocupat. Reforma se vrea una care să încurajeze profesionalismul și implicarea activă în îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.
Medicamentele generice, soluție pentru economii bugetare
În paralel cu aceste măsuri, autoritățile promovează utilizarea pe scară largă a medicamentelor generice – adică a produselor mai ieftine, dar echivalente din punct de vedere terapeutic cu cele originale. Astfel, se dorește reducerea cheltuielilor cu tratamentele compensate și o mai bună utilizare a fondurilor existente.
Tratamentul pacienților va trebui să respecte ghidurile naționale de prescriere, ceea ce înseamnă că medicii vor fi obligați să urmeze protocoale clare în alegerea medicamentelor. Se elimină astfel diferențele nejustificate de tratament între pacienți cu afecțiuni similare.
Centrele de permanență din orașe, pe lista restructurărilor
Autoritățile analizează și restructurarea rețelei de centre de permanență. Acestea ar putea fi reduse în zonele urbane, acolo unde există spitale și unități de primiri urgențe. Se urmărește astfel o optimizare a utilizării resurselor, evitând dublarea serviciilor medicale în aceleași zone.
În schimb, centrele de permanență vor fi menținute și chiar extinse în zonele rurale sau izolate, acolo unde accesul la servicii medicale este dificil, iar prezența unui medic pe timpul nopții poate face diferența între viață și moarte.
Condiții noi pentru spitalele private: Angajări și finanțare
Spitalele private care doresc să rămână în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor trebui să respecte noi condiții. Cel puțin 80% dintre angajații lor vor fi obligați să lucreze cu normă întreagă. Această regulă urmărește evitarea externalizării exagerate a serviciilor medicale și asigurarea unei stabilități în furnizarea actului medical.
Totodată, spitalele private care formează medici rezidenți vor fi nevoite să contribuie și financiar la pregătirea acestora, nu doar să beneficieze de activitatea lor. Astfel, costurile nu vor mai fi suportate exclusiv de stat, iar implicarea va fi partajată între public și privat.
Prin acest pachet de măsuri, autoritățile încearcă să echilibreze un sistem sanitar aflat sub presiune, să reducă cheltuielile inutile și să mărească responsabilitatea financiară a celor care beneficiază de servicii medicale. Totodată, se pune accent pe corectitudine, eficiență și pe o redistribuire echitabilă a contribuțiilor într-un sistem care trebuie să rămână funcțional și sustenabil.
Sursa foto: Arhivă
