După decesul unei persoane, bunurile și drepturile pe care aceasta le deținea nu rămân fără titular. Întregul patrimoniu este transmis moștenitorilor, conform legii sau eventualului testament. Procedura prin care se stabilește cine are dreptul la moștenire și ce cotă revine fiecăruia poartă denumirea de dezbatere succesorală.
Succesiune 2026
Și în anul 2026 regulile privind moștenirea sunt reglementate de Codul civil. Înțelegerea cotelor succesorale și a etapelor procedurii este esențială pentru a preveni conflictele între rude. Dezbaterea moștenirii are loc, de regulă, la notarul public. Acesta verifică actele, stabilește cine sunt moștenitorii legali sau testamentari și ce cote li se cuvin. În anumite situații, succesiunea poate fi soluționată și în instanță, în special atunci când între succesibili există neînțelegeri și nu se poate ajunge la un acord.
Prima etapă a procedurii este deschiderea moștenirii. Din punct de vedere juridic, aceasta se consideră deschisă la momentul decesului, care se dovedește prin certificatul de deces sau, în cazuri excepționale, prin hotărâre judecătorească definitivă de declarare a morții. Urmează devoluțiunea succesorală, adică transmiterea patrimoniului către moștenitori. Deși bunurile se transferă teoretic în patrimoniul succesibililor chiar din momentul decesului, acest transfer devine efectiv doar dacă moștenirea este acceptată.
Cum se împart bunurile începând cu acest an
Legea nu obligă pe nimeni să accepte moștenirea. Fiecare persoană cu vocație succesorală poate opta fie pentru acceptare, fie pentru renunțare.
Când există mai mulți moștenitori, bunurile intră inițial în coproprietate. Ultima etapă, partajul succesoral, este procedura prin care această coproprietate încetează. El poate fi realizat fie amiabil, la notar, fie prin decizie judecătorească, atunci când părțile nu ajung la un acord. În urma partajului, fiecare moștenitor primește bunuri sau sume de bani în proprietate exclusivă.
Cotele ce revin fiecăruia depind de rudele aflate în viață la momentul decesului. Una dintre situațiile întâlnite frecvent este cea în care defunctul era căsătorit și avea copii. În acest caz, soțul supraviețuitor primește o pătrime din masa succesorală, iar restul este împărțit în mod egal între descendenți. Dacă unul dintre copii a murit anterior, partea sa se transmite către propriii descendenți.
Un testament poate modifica împărțirea averii, însă doar în limitele impuse de lege. Anumiți moștenitori au dreptul la o „rezervă succesorală”, care nu poate fi încălcată. Dacă această rezervă este diminuată prin donații sau dispoziții testamentare, cei îndreptățiți pot solicita în instanță reducerea liberalităților considerate excesive.






















