Georgescu Dragos
Comisia Europeană a anunțat sumele propuse pentru fiecare stat membru în viitorul buget multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034.
Suma imensă pe care România urmează să o primească de la Uniunea Europeană. Unde vor fi investiți banii
România figurează pe listă cu o alocare istorică: 60,2 miliarde de euro. Acești bani sunt destinați agriculturii și politicii de coeziune, fonduri care pot transforma radical infrastructura, mediul rural și viața comunităților locale. Propunerea este încă în faza de consultare, dar suma anunțată este deja un semnal puternic privind direcția în care UE dorește să sprijine România în anii următori.
Bugetul multianual al Uniunii Europene este cel mai important instrument financiar al blocului comunitar. El stabilește, pentru o perioadă de șapte ani, sumele care pot fi cheltuite în domenii cheie precum agricultură, infrastructură, digitalizare, educație sau cercetare. De asemenea, bugetul definește prioritățile strategice ale Uniunii, inclusiv cele legate de coeziunea economică și socială.
Pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană propune un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în creștere față de ciclurile bugetare anterioare. Motivația principală a acestei creșteri este consolidarea capacității Uniunii de a face față unor provocări precum tranziția verde, transformarea digitală, competitivitatea economică, migrația sau securitatea externă. În același timp, bugetul vizează reducerea decalajelor între regiunile dezvoltate și cele rămase în urmă – o categorie din care face parte și România.
Suma alocată României: ce s-a propus și cum se compară cu bugetul actual
Conform propunerii oficiale publicate de Comisia Europeană, România ar urma să beneficieze de 60,2 miliarde de euro în perioada 2028–2034. Din această sumă, 15,83 miliarde de euro sunt destinați agriculturii, iar 44,37 miliarde de euro politicii de coeziune, care include investiții în infrastructură, transport, sănătate, educație, digitalizare și integrarea socială a categoriilor vulnerabile.
Comparativ cu bugetul 2021–2027, în care România a primit 46,8 miliarde de euro (15,8 miliarde pentru agricultură și 31 de miliarde pentru coeziune), creșterea este de aproximativ 13,4 miliarde de euro. Este una dintre cele mai mari majorări procentuale din rândul statelor membre, semn că Bruxelles-ul consideră România o prioritate în strategia de dezvoltare a UE.
Această alocare poate fi interpretată ca o recunoaștere a capacității României de a absorbi fonduri europene și ca o încurajare pentru accelerarea reformelor în domenii esențiale.
Fonduri pentru agricultură: ce se poate face cu 15,8 miliarde de euro
Agricultura rămâne unul dintre pilonii bugetului european, iar pentru România reprezintă un domeniu strategic. Cei 15,8 miliarde de euro vizați de Comisia Europeană pot susține:
Plăți directe către fermieri, care vor asigura stabilitatea veniturilor în contextul volatilității pieței.
Sprijin pentru tinerii fermieri, cu accent pe reînnoirea generațională în mediul rural.
Investiții în tehnologii moderne – utilaje performante, irigații, digitalizare.
Programe de mediu și combaterea schimbărilor climatice prin practici agricole sustenabile.
Gestionarea riscurilor – fonduri pentru acoperirea pierderilor cauzate de secetă, inundații sau alte dezastre.
România, cu o suprafață agricolă utilizabilă de peste 13 milioane de hectare, are un potențial uriaș. Dar în lipsa investițiilor și a unei politici coerente, agricultura riscă să rămână blocată în subsistență. Noile fonduri europene pot face diferența între stagnare și modernizare.
Politica de coeziune: motorul dezvoltării locale
Cea mai mare parte din alocarea pentru România, peste 44 miliarde de euro, este destinată politicii de coeziune. Acest segment vizează reducerea inegalităților teritoriale și sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate.
Concret, România va putea accesa bani pentru:
Modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare – autostrăzi, căi ferate rapide, drumuri județene.
Investiții în sănătate – spitale regionale, centre de urgență, dotări medicale.
Educație și formare profesională – școli, licee, centre de calificare.
Digitalizarea administrației publice și extinderea rețelelor de internet în mediul rural.
Programe sociale pentru incluziunea grupurilor defavorizate.
Pentru a accesa aceste fonduri, România trebuie să elaboreze în prealabil un Program Național de Dezvoltare 2028–2034, în concordanță cu obiectivele UE. Planul va fi negociat cu Bruxelles-ul și va include priorități, obiective, termene și bugete clare.
Riscuri și condiționalități: ce trebuie evitat
Deși suma este uriașă, ea nu vine fără condiții. Comisia Europeană a introdus mai multe mecanisme de control, pentru a evita fraudarea sau deturnarea banilor europeni. În plus, accesarea fondurilor este condiționată de:
Respectarea statului de drept și a principiilor democratice.
Transparență în cheltuirea fondurilor.
Implementarea reformelor asumate, în special în domeniile justiției, administrației publice și digitalizării.
În cazul în care România nu respectă aceste reguli, Comisia poate suspenda sau retrage finanțarea. Astfel, este esențial ca autoritățile centrale și locale să colaboreze și să asigure un cadru clar, predictibil și eficient de implementare.
Ce urmează: negocieri la Bruxelles și asumare internă
Propunerea prezentată de Comisia Europeană este un punct de plecare. Urmează o perioadă de negocieri între statele membre, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. În mod tradițional, procesul durează între 18 și 24 de luni, iar fiecare stat va încerca să își maximizeze beneficiile.
România va trebui să susțină, în acest context:
Menținerea alocării de 60,2 miliarde de euro.
Evitarea comasării fondurilor agricole și de coeziune cu alte programe.
Introducerea unor mecanisme flexibile pentru gestionarea fondurilor, mai ales în cazul crizelor (climă, sănătate, energie).
La nivel intern, Guvernul va trebui să constituie echipe de lucru pentru elaborarea documentelor strategice, stabilirea sistemelor de management și informare publică. Este nevoie de un efort coordonat, care să înceapă cât mai curând, pentru ca România să fie pregătită din prima zi a exercițiului bugetar 2028–2034.
