Superalimentul care repară digestia și întărește imunitatea. Cum îl poți prepara acasă

Într-o perioadă în care alimentația sănătoasă câștigă tot mai multă importanță, kefirul revine în atenția specialiștilor. Această băutură tradițională, cu origini în Munții Caucaz, se dovedește un aliat puternic pentru sănătatea digestivă, imunitate și vitalitate. Departe de a fi doar un „lapte fermentat la modă”, kefirul are o istorie lungă și numeroase beneficii demonstrate științific.

Citește și

Cutremur puternic în România! Pământul s-a zguduit

Ce este kefirul și cum se obține

Kefirul se prepară prin fermentarea laptelui de vacă, capră sau oaie cu ajutorul unor culturi speciale de bacterii și drojdii. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de „grăunțe de kefir” și seamănă cu mici buchețele de conopidă. Ele conțin un amestec complex de bacterii lactice, drojdii și kefiran, o substanță polizaharidică cu rol protector.

În timpul fermentației, lactoza este transformată în acid lactic, ceea ce face ca kefirul să fie mai ușor de digerat decât laptele obișnuit. Rezultatul este o băutură cu gust acrișor, ușor efervescentă și bogată în substanțe nutritive: proteine, calciu, magneziu, potasiu și vitamine esențiale.

Interesant este că denumirea „kefir” provine din turcescul „keyif”, care descrie starea de bine simțită după consum.

Kefirul vs. iaurtul: principalele diferențe

Deși kefirul și iaurtul sunt ambele lactate fermentate, diferențele dintre ele sunt semnificative.

• Iaurtul se obține cu două tulpini bacteriene (Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus), rezultând o textură mai groasă.

• Kefirul conține un amestec de peste 50 de tipuri de bacterii și drojdii, având o consistență mai lichidă și o ușoară efervescență.

Din punct de vedere nutrițional, kefirul este superior în ceea ce privește conținutul de probiotice. Poate avea de 3–10 ori mai multe bacterii benefice decât iaurtul, ajungând la 25–30 miliarde CFU per porție. În plus, are un conținut redus de lactoză și zahăr, fiind mai bine tolerat de persoanele sensibile.

Beneficiile consumului de kefir

Kefirul este considerat un superaliment datorită efectelor sale complexe asupra sănătății:

• Îmbunătățește digestia – sprijină echilibrul florei intestinale, reduce balonarea și constipația și crește absorbția nutrienților.

• Tolerat de persoanele cu intoleranță la lactoză – enzimele din kefir descompun lactoza, făcându-l ușor de digerat.

• Stimulează imunitatea – kefiranul și bacteriile benefice inhibă microorganisme patogene precum E.coli și Salmonella.

• Protejează oasele – bogat în calciu, magneziu și vitamina K2, previne osteoporoza și menține densitatea osoasă.

• Reglează metabolismul – poate contribui la scăderea colesterolului și la stabilizarea glicemiei.

• Oferă energie și vitalitate – conține proteine de calitate, fosfor, potasiu și vitamine din complexul B.

• Efect antioxidant și antiinflamator – reduce stresul oxidativ și protejează organismul împotriva inflamațiilor.

Cum poate fi consumat kefirul

Kefirul este versatil și poate fi inclus în dietă în mai multe feluri:

• băut simplu, ca atare;

• adăugat în smoothie-uri cu fructe și semințe;

• folosit la sosuri pentru salate;

• utilizat ca marinadă pentru carne, care devine mai fragedă;

• înlocuitor pentru laptele bătut în deserturi precum clătite, checuri sau brioșe.

Cum prepari kefirul acasă

Prepararea kefirului în gospodărie este simplă și nu necesită echipamente sofisticate:

1. Pune 1–2 linguri de grăunțe de kefir într-un borcan de sticlă.

2. Adaugă 500 ml lapte integral (de vacă, capră sau oaie).

3. Acoperă borcanul cu tifon sau capac lejer, pentru a permite fermentației.

4. Lasă la temperatura camerei 24–48 de ore, în funcție de intensitatea dorită a gustului.

5. Strecoară lichidul și păstrează grăunțele pentru reutilizare.

Kefirul obținut se depozitează în frigider și trebuie consumat în 2–3 zile pentru a-și păstra prospețimea și proprietățile.

Sursa foto: Arhivă