Nicolescu Daniela
Pe 8 septembrie 2025, România se pregătește să înceapă un nou an școlar sub semnul haosului și al incertitudinii. În timp ce peste 30.000 de cadre didactice anunță proteste masive în Capitală, părinții nu știu dacă să își trimită sau nu copiii la școală. Ministrul Educației, Daniel David, dă asigurări că „școala începe luni”, iar președintele Nicușor Dan spune că își va duce fetița la festivitatea de deschidere. Sindicatele, însă, transmit un mesaj ferm: „Pe 8 septembrie vom fi în stradă pentru viitorul educației”.
În loc să fie un moment de bucurie, începutul noului an școlar aduce confuzie pentru milioane de elevi și părinți. Profesorii anunță că nu vor organiza festivitățile de deschidere și, în unele școli, este posibil ca orele să nu se țină. Cu toate acestea, Ministerul Educației recomandă părinților să își ducă, totuși, copiii la școală.
Ministrul Daniel David încearcă să transmită un mesaj de calm și să liniștească opinia publică:
„Sigur începe școala luni. Fetița mea merge luni la școală. Văd discuțiile în spațiu public. Așa cum am spus de fiecare dată, indiferent de discuții, esența unui profesor, că o fi sindicalist sau nesindicalist, este mai mulțumit sau mai nemulțumit de ceea ce se întâmplă, când are un copil în fața școlii, îl invită în școală și în sala de clasă.”
Oficialul recunoaște că sistemul de educație este departe de a fi funcțional:
„Așa cum am zis și sindicatelor, și eu sunt supărat, și eu aș putea să cer demisii multe pentru cum funcționează acest sistem. Nu o fac, pentru că nu cred că cineva este direct responsabil de tot ceea ce nu funcționează. Demisia mea poate să vină foarte simplu, dacă asta rezolvă problema în Educație.”
Probleme structurale în sistemul de învățământ
Pe fondul măsurilor de austeritate și al reformelor controversate, situația școlilor este alarmantă:
- Clasele vor fi supraaglomerate, cu până la 36 de elevi în unele licee;
- În anumite școli, se va face învățământ simultan, cu elevi din ani diferiți în aceeași sală;
- Calitatea actului educațional va scădea, iar părinții vor fi nevoiți să apeleze la meditații suplimentare;
- Închiderea unor unități de învățământ îi obligă pe elevi să meargă la școli aflate la distanțe mari, ceea ce poate duce la creșterea abandonului școlar.
Experții avertizează că educația românească riscă să intre într-o criză fără precedent dacă aceste probleme nu sunt rezolvate urgent.
Nicușor Dan: „Foarte probabil ne vom duce toți patru la școală”
Președintele României, Nicușor Dan, spune că, în ciuda incertitudinii, familia sa va fi prezentă la festivitățile de deschidere:
„Știți ca și mine că unele școli plănuiesc grevă. Pentru moment, pe rețeaua de părinții, nu am primit informația asta, deci foarte probabil ne vom duce toți patru la școală, așa cum ne-am dus în fiecare an, s-o lăsăm pe fetiță, să stăm pe lângă careu pe acolo.”
El a recunoscut, cu umor, că nu s-a implicat niciodată în grupurile de părinți:
„Soția este (n.r. în grupul de părinți), dar eu n-am fost niciodată. Eram primar și aveam niște probleme foarte mari la primărie. Îmi aduc aminte atunci și cineva m-a propus să fiu în comitetul de părinți și am zis că… mulțumesc.”
Sindicatele ies în stradă: „Nu ne blamați!”
În paralel cu festivitățile, sindicatele din educație au anunțat proteste masive în Capitală pe 8 septembrie. Peste 30.000 de cadre didactice vor picheta sediul Guvernului și vor organiza un marș de protest până la Palatul Cotroceni.
„Pe 8 septembrie, în loc să ne aflăm la catedră pentru a sărbători începutul școlii, noi, profesorii, vom ieși în stradă pentru viitorul educației și pentru viitorul României. Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate.”
Federațiile sindicale din educație – F.S.L.I., „Spiru Haret” și „Alma Mater” – consideră că Legea nr. 141/2025 introduce măsuri abuzive:
- creșterea numărului de elevi pe clasă;
- majorarea normei didactice;
- modificarea plății cu ora.
Sindicaliștii afirmă că aceste schimbări vor afecta calitatea actului educațional și statutul social al profesorilor:
„Protestul nostru este un protest pentru stoparea acestor măsuri abuzive, prin care arătăm că nu suntem de acord ca învățământul și cercetarea din România să fie în continuare subfinanțate și desconsiderate.”
Blocul Național Sindical, apel către Guvern
Blocul Național Sindical (BNS) și-a exprimat sprijinul total pentru cadrele didactice, subliniind importanța deschiderii unui dialog real între autorități și sindicate. Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat:
„Educația este temelia pe care se construiește dezvoltarea economică și socială a României. Este esențial ca vocea cadrelor didactice să fie ascultată și respectată, iar revendicările lor să fie soluționate în mod responsabil.”
BNS face apel la Guvern să trateze situația cu responsabilitate și să înțeleagă că investiția în educație nu este un cost, ci o necesitate pentru viitorul țării.
O criză fără precedent în ultimii 35 de ani
Potrivit sindicatelor, situația actuală reprezintă cea mai gravă criză din educație din ultimele trei decenii. Profesorii spun că măsurile de „eficientizare” adoptate de Guvern vor avea consecințe devastatoare pe termen lung:
- degradarea calității educației;
- scăderea motivației cadrelor didactice;
- creșterea inegalităților sociale;
- punerea în pericol a viitorului generațiilor tinere.
Sindicaliștii le cer părinților și elevilor să înțeleagă că protestul nu este împotriva lor:
„Vă rugăm să înțelegeți importanța luptei noastre și să ne fiți alături, întrucât este în joc și viitorul vostru, al tinerelor generații care se formează și se vor forma în sistemul educațional.”
În loc să marcheze un nou început pentru școala românească, 8 septembrie 2025 riscă să devină ziua protestelor. În timp ce părinții sunt dezorientați, profesorii se pregătesc să iasă în stradă, iar autoritățile încearcă să transmită mesaje de calm, realitatea din teren rămâne sumbră.
Învățământul românesc traversează o criză profundă, iar soluțiile întârzie să apară. Pentru moment, părinții sunt sfătuiți să își ducă copiii la școală, dar incertitudinea persistă, iar viitorul educației depinde de un dialog real între Guvern, profesori și societate.
