Loredana Ionescu
Începând cu 1 ianuarie 2026, sistemul public de pensii intră într-o nouă etapă de aplicare a reformei asumate prin noua lege a pensiilor. Principalele schimbări vizează, în special, femeile, care vor ieși treptat mai târziu la pensie, dar și persoanele cu o vechime îndelungată în muncă, care vor fi recompensate prin așa-numitele puncte de stabilitate. Măsurile sunt parte a unui calendar de ajustare care se întinde până în anul 2035 și urmăresc alinierea României la practicile europene.
Când ies femeile la pensie
Creșterea vârstei de pensionare pentru femei continuă din 2026
De la începutul anului 2026, creșterea graduală a vârstei de pensionare pentru femei continuă, conform noii legi a pensiilor, aflate deja în vigoare. Obiectivul final este egalizarea vârstei standard de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților, respectiv 65 de ani, termen stabilit pentru luna ianuarie 2035.
Totodată, noile pensii vor fi calculate sau recalculate ținând cont de mai multe tipuri de venituri pentru care s-au achitat contribuții sociale, inclusiv sporuri, prime și ore suplimentare, nu doar salariul de bază, așa cum se întâmpla în trecut.
În perioada 2026–2027, ajustările se aplică atât vârstei de pensionare, cât și stagiului complet de cotizare. Astfel, în ianuarie 2026, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 62 de ani și 6 luni, urmând să ajungă la 62 de ani și 8 luni în ianuarie 2027. În același interval, stagiul complet de cotizare crește de la 33 de ani și 3 luni la 33 de ani și 8 luni, în timp ce stagiul minim de cotizare rămâne neschimbat, la 15 ani.
Calendarul pensionării în funcție de anul și luna nașterii
Aplicarea noilor reguli se face diferențiat, în funcție de luna și anul nașterii fiecărei persoane. De exemplu, femeile născute în iulie 1963 ies la pensie în ianuarie 2026, la vârsta de 62 de ani și 6 luni, cu un stagiu complet de cotizare de 33 de ani și 3 luni. Pentru cele născute în decembrie 1963, pensionarea are loc în iulie 2026, la 62 de ani și 7 luni, cu un stagiu complet de 33 de ani și 5 luni. Femeile născute în primele luni din 1964 vor ieși la pensie spre finalul anului 2026, cu vârste cuprinse între 62 de ani și 7 luni și 62 de ani și 8 luni.
Pentru a înțelege concret cum se aplică noile reguli, am pregătit un tabel clar cu vârsta de pensionare și stagiul complet de cotizare, în funcție de luna și anul nașterii. Astfel, fiecare femeie poate vedea exact când se poate pensiona și ce condiții trebuie să îndeplinească, potrivit RTV.
Acest calendar detaliat este prevăzut în anexele noii legi a pensiilor și stabilește exact momentul pensionării pentru fiecare cohortă de vârstă.
Punctele de stabilitate, un avantaj pentru vechimea mare în muncă
Una dintre cele mai importante noutăți introduse de noua lege a pensiilor este sistemul punctelor de stabilitate, destinat persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani.
Concret, pentru anii munciți peste acest prag, se acordă puncte suplimentare, care se adaugă la punctajul total și cresc valoarea pensiei. Pentru perioada cuprinsă între 25 și 30 de ani de cotizare, inclusiv, se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an suplimentar, echivalentul a 0,04167 puncte pe lună.
Pentru intervalul dintre 30 și 35 de ani de cotizare, punctajul crește la 0,75 puncte pentru fiecare an, adică 0,06250 puncte pe lună. După depășirea a 35 de ani de stagiu contributiv, beneficiul este și mai mare: un punct întreg pentru fiecare an suplimentar, respectiv 0,08333 puncte pe lună.
Acest mecanism este gândit ca o formă de recompensare a continuității în muncă și a contribuțiilor pe termen lung la sistemul public de pensii.
Ținta anului 2035: vârsta de pensionare de 65 de ani
Potrivit calendarului stabilit prin lege, în ianuarie 2035 vârsta de pensionare pentru femei va ajunge la 65 de ani, egală cu cea a bărbaților. În același timp, stagiul complet de cotizare va fi de 35 de ani, iar stagiul minim necesar pentru pensionare va rămâne la 15 ani.
După finalizarea acestei etape, legea prevede un nou mecanism de ajustare. Vârsta de pensionare, stagiul complet și stagiul minim de cotizare vor putea fi majorate la intervale de maximum trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață din România.
„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani”,., se arată în textul noii legi a pensiilor, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024.
Speranța de viață, un indicator sensibil pentru România
România se menține în continuare la coada clasamentului european în privința speranței de viață. Datele publicate de Institutul Național de Statistică și Eurostat arată că media este de aproximativ 76–77 de ani, cu diferențe semnificative între sexe. Femeile ajung, în medie, la aproape 80 de ani, în timp ce bărbații rareori depășesc 72–73 de ani.
Prin comparație, media speranței de viață în Uniunea Europeană este de 81,4 ani, cu câțiva ani peste nivelul înregistrat în România. Chiar dacă indicatorul a crescut ușor în ultimii ani, numărul anilor trăiți fără probleme medicale rămâne redus, ceea ce înseamnă că mulți români petrec o parte importantă din viață confruntându-se cu afecțiuni cronice, conform Adevărul.
Reducerea vârstei de pensionare, posibilă în anumite condiții
Noua lege a pensiilor prevede și excepții care permit pensionarea mai devreme, în special pentru femei. Cele care au născut și au crescut copii până la vârsta de 16 ani pot beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu câte șase luni pentru fiecare copil. Astfel, două nașteri aduc o reducere de un an, patru copii reduc vârsta cu doi ani, iar șase copii cu trei ani.
În ceea ce privește pensia anticipată, aceasta poate fi solicitată cu maximum cinci ani înainte de vârsta standard de pensionare, însă doar de persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin cinci ani peste stagiul complet. Practic, este necesară o vechime de minimum 40 de ani în muncă.
Pensia anticipată este însă supusă penalizărilor, care variază în funcție de numărul de ani lucrați peste stagiul complet. Penalizarea este de 0,4% pe lună pentru un stagiu suplimentar de până la un an, de 0,35% pentru un stagiu între un an și doi ani, scade la 0,30% între doi și trei ani, la 0,25% între trei și patru ani și ajunge la 0,20% pentru cei care au lucrat între patru și cinci ani peste stagiul complet.
Prin aceste măsuri, anul 2026 marchează o etapă importantă în reformarea sistemului de pensii, cu efecte directe asupra momentului pensionării și asupra nivelului veniturilor obținute la finalul carierei.
Sursa foto: Arhivă
