Loredana Ionescu
Sistemul de educație din Grecia trece printr-o schimbare radicală la începutul anului școlar 2025–2026. Autoritățile au decis suspendarea a 766 de școli din totalul de 14.857, reprezentând peste 5% din rețeaua de învățământ. Motivul principal: aceste unități nu au atins pragul minim de 15 elevi, cerut prin lege.
Grecia, lovită de scăderea numărului de elevi
Cele mai afectate sunt școlile primare, însă măsura se aplică tuturor nivelurilor de studiu. Nu este vorba doar despre satele izolate sau insulele mici, ci inclusiv despre regiunea Attica, unde se află capitala Atena. Oficialii vorbesc despre o „prăbușire demografică” ce se reflectă direct în sistemul educațional.
Unele unități ar putea fi redeschise în următorii trei ani, dar majoritatea vor rămâne închise definitiv. Excepții se fac în zonele de frontieră și pe insulele aflate lângă Turcia, unde școlile se mențin deschise chiar și cu foarte puțini elevi. Un exemplu este insula Pserimos, unde instituția de învățământ va funcționa din nou după 16 ani de pauză, cu doar cinci copii înscriși, potrivit RTV.
Cauza principală: Declinul natalității
Numărul elevilor din ciclul primar a scăzut cu 111.000 în ultimii șapte ani, ceea ce înseamnă o reducere de 19% față de 2018. Statisticile oficiale arată că în 2022 s-au înregistrat sub 80.000 de nașteri, iar în 2023 numărul deceselor a fost aproape dublu.
În zonele rurale, închiderea școlilor creează dificultăți majore pentru elevi, unii fiind nevoiți să parcurgă chiar și 80 de kilometri zilnic pentru a ajunge la cursuri.
Situația din România: Școlile mici, comasate
Și România se confruntă cu schimbări similare, dar printr-un alt mecanism: comasarea unităților de învățământ. Potrivit unei proceduri publicate în Monitorul Oficial pe 8 august 2025, școlile cu mai puțin de 500 de elevi își pierd personalitatea juridică și sunt reorganizate prin fuziune, absorbție sau integrare în alte instituții.
Ministrul Educației, Daniel David, a explicat că măsura va duce la dispariția a circa 900 de posturi de director. Cadrele vizate se vor întoarce la catedră și vor trebui să-și completeze norma didactică, care a crescut de la 18 la 20 de ore săptămânal.
Regulile pentru școli, profesori și elevi
Noile prevederi stabilesc criterii clare pentru reorganizare:
-
inspectoratele școlare și primăriile identifică școlile care nu îndeplinesc condițiile pentru a funcționa independent;
-
personalul didactic și administrativ este transferat la unitățile absorbante, cu păstrarea drepturilor contractuale;
-
elevii sunt transferați automat, împreună cu arhiva și patrimoniul;
-
clasele noi trebuie formate astfel încât să respecte numărul minim legal de copii, cu o singură excepție pe școală.
Inspectoratele școlare și ARACIP monitorizează întreg procesul, pentru ca noul an școlar să înceapă în conformitate cu legislația actuală.
Un semnal de alarmă pentru educația europeană
Atât Grecia, cât și România ilustrează dificultățile majore cu care se confruntă educația europeană din cauza scăderii demografice și a migrației. În timp ce Grecia închide sute de unități de învățământ, România aplică soluția comasărilor și a reorganizării. În ambele cazuri, impactul asupra comunităților locale și asupra cadrelor didactice este considerabil.
Sursa foto: Arhivă
