Australia introduce măsuri drastice împotriva accesului minorilor la rețelele de socializare precum TikTok, Facebook și Instagram, susținând că acestea au un impact negativ asupra sănătății mintale și siguranței copiilor. Premierul Anthony Albanese a anunțat recent că Parlamentul australian va dezbate această lege începând cu 18 noiembrie, iar implementarea va începe la 12 luni după adoptare.
Motivele din spatele interdicției
Anthony Albanese a subliniat în declarațiile sale că social media aduce mai multe riscuri pentru copii, iar părinții și autoritățile sunt din ce în ce mai îngrijorați de efectele negative ale platformelor asupra tinerilor.
„Social media le face rău copiilor noștri și le cer să înceteze. Am vorbit cu mii de părinți, bunici, mătuși și unchi. Ei, ca și mine, sunt foarte îngrijorați de siguranța copiilor noștri pe internet. Sarcina nu va fi a părinților sau a tinerilor.”, a spus premierul Anthony Albanese, potrivit Cancan.
În ultimii ani, studiile au arătat că rețelele de socializare pot afecta dezvoltarea psihologică a copiilor, contribuind la creșterea anxietății, depresiei și a sentimentelor de izolare. În acest context, Australia își propune să devină un pionier în protejarea copiilor prin politici stricte de reglementare a accesului la internet.
Reacții și controverse
Anunțul noii legislații a stârnit o serie de reacții diverse. Digital Industry Group Inc (DIGI), care reprezintă giganți tehnologici precum Meta, TikTok, X și Google, și-a exprimat preocupările legate de consecințele unei asemenea măsuri. Sunita Bose, directorul general al DIGI, a declarat că deși siguranța tinerilor este prioritară, „o interdicție generalizată este un răspuns din secolul XX la provocările secolului XXI”. DIGI pledează pentru soluții care să promoveze educația digitală și să îmbunătățească mediul online în locul unor interdicții stricte.
Pe de altă parte, există și susținători ai acestei măsuri care consideră că este o necesitate pentru a proteja generațiile tinere. „Orice efort de a limita expunerea tinerilor la conținut dăunător este binevenit”, a declarat un expert în psihologia copilului. Totuși, unii părinți și activiști pentru drepturile digitale subliniază importanța unui echilibru între protecție și libertatea de exprimare.
Implementarea și provocările ce urmează
Michelle Rowland, ministrul Comunicațiilor, a declarat că o perioadă de pregătire de un an va fi necesară pentru a asigura aplicarea eficientă a măsurilor, subliniind importanța colaborării dintre guvern și platformele de social media. Această abordare ar trebui să permită dezvoltarea unor metode de verificare a vârstei și implementarea unor tehnologii de securitate care să împiedice accesul neautorizat al minorilor.
Cu toate acestea, criticii atrag atenția asupra dificultăților tehnice și juridice legate de impunerea unei asemenea reglementări. Platformele ar putea întâmpina obstacole în a identifica în mod corect vârsta utilizatorilor fără a încălca dreptul la confidențialitate. În plus, există îngrijorări legate de potențialele consecințe neprevăzute ale interzicerii accesului, cum ar fi apariția unor soluții alternative nesigure prin care tinerii ar putea accesa platformele interzise.
Exemple internaționale și perspective viitoare
Măsuri similare au fost luate în alte țări, însă cu rezultate variate. De exemplu, Franța a propus interzicerea rețelelor sociale pentru persoanele sub 15 ani, dar mulți utilizatori au reușit să ocolească restricțiile cu acordul părinților. În Statele Unite, platformele de social media interzic oficial accesul minorilor sub 13 ani, dar aplicarea acestor reguli rămâne problematică.
Decizia guvernului australian vine într-un context global în care se discută tot mai intens despre reglementarea internetului pentru a proteja publicul tânăr. Rămâne de văzut dacă această măsură va avea impactul dorit și va servi drept model pentru alte state interesate să ia măsuri similare.
În final, rămâne clar că discuțiile despre siguranța tinerilor online sunt departe de a se încheia, iar soluțiile optime trebuie să echilibreze protecția copiilor cu drepturile fundamentale și realitățile tehnologice ale secolului XXI.
Sursa foto: Arhivă