Grigore Madalina
Administrația Trump ia în calcul măsuri drastice împotriva unor aliați NATO, iar Spania apare printre statele vizate. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, discuțiile au loc la nivel înalt în Pentagon, în contextul tensiunilor generate de războiul cu Iranul.
Un e-mail intern al Departamentului Apărării ar prezenta mai multe variante prin care Statele Unite ar putea sancționa țările considerate insuficient implicate în sprijinirea operațiunilor americane. Printre acestea se află și un scenariu care ar presupune suspendarea Spaniei din Alianța Nord-Atlantică.
Nemulțumiri majore în interiorul Pentagonului
Documentul citat reflectă o stare de frustrare în rândul oficialilor americani, în special în legătură cu refuzul unor aliați de a oferi acces, staționare și drepturi de survol pentru operațiuni militare.
Potrivit unui oficial american, aceste facilități, cunoscute sub denumirea de ABO, reprezintă o condiție minimă în cadrul NATO.
„ABO este pur și simplu nivelul minim absolut pentru NATO”, a precizat acesta, sub protecția anonimatului.
Aceleași surse susțin că opțiunile de sancționare sunt discutate la niveluri înalte în Pentagon, însă nu există, în acest moment, o decizie finală.
Ce sancțiuni sunt luate în calcul
Printre măsurile analizate se numără suspendarea țărilor considerate „dificile” din poziții importante sau influente în cadrul NATO. În paralel, este discutată și o reevaluare a poziției Statelor Unite în alte dosare sensibile, inclusiv cel al Insulelor Falkland.
Tensiunile au crescut după ce mai multe state membre nu au participat la eforturile americane de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, afectată de conflictul cu Iranul.
Președintele Donald Trump a criticat public aceste decizii și a ridicat inclusiv problema retragerii Statelor Unite din NATO.
„Nu ați face-o dacă ați fi în locul meu?”, a declarat Trump într-un interviu acordat pe 1 aprilie.
Cu toate acestea, documentul intern nu indică o decizie concretă privind o eventuală retragere și nici nu menționează închiderea bazelor americane din Europa.
Mesajul Pentagonului
Reprezentanții Departamentului Apărării au transmis că administrația caută soluții pentru a asigura o implicare mai echilibrată a tuturor aliaților.
„Așa cum a spus președintele Trump, în ciuda a tot ceea ce Statele Unite au făcut pentru aliații noștri din NATO, aceștia nu au fost acolo pentru noi. Departamentul de Război va asigura că președintele are opțiuni credibile pentru a se asigura că aliații noștri nu mai sunt un tigru de hârtie, ci își îndeplinesc partea lor. Nu avem alte comentarii privind deliberările interne în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson.
Spania, în centrul tensiunilor
Nemulțumirea Washingtonului este îndreptată în mod special către Spania, după ce autoritățile de la Madrid au refuzat să permită utilizarea bazelor și a spațiului aerian pentru operațiuni împotriva Iranului.
Statele Unite dețin două baze militare importante pe teritoriul spaniol, ceea ce amplifică miza acestui conflict diplomatic.
Reacția fermă a premierului spaniol
Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a respins categoric ideea unei suspendări și a apărat poziția guvernului său.
„Din punctul nostru de vedere, nu există nicio dezbatere: ne îndeplinim obligațiile, suntem un partener loial, suntem dedicați, implicați în multe domenii și, prin urmare, nu avem nicio grijă. Nu lucrăm cu e-mailuri. Lucrăm cu documente oficiale și cu poziții adoptate în acest caz de guvernul Statelor Unite. Poziția guvernului spaniol este clară: cooperare absolută cu aliații, dar întotdeauna în cadrul dreptului internațional”, a declarat Sanchez.
Îngrijorări privind viitorul NATO
Conflictul din Orientul Mijlociu a generat tensiuni fără precedent în interiorul Alianței Nord-Atlantice. Analiștii atrag atenția că aceste divergențe pot afecta pe termen lung coeziunea NATO.
Mai multe state europene, printre care Marea Britanie și Franța, au transmis că implicarea directă în blocada navală ar echivala cu intrarea în război. Totuși, acestea s-au declarat dispuse să sprijine menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz după un eventual armistițiu.
