Georgescu Dragos
Al doilea pachet fiscal anunțat de coaliția de guvernare vine cu schimbări importante, vizând în special categoriile considerate privilegiate: conducătorii companiilor de stat, beneficiarii pensiilor speciale și cei implicați în evaziune fiscală. Este un set de măsuri care se dorește a fi un semnal clar privind intenția de reformare a administrației publice și a sistemului fiscal din România, deși astfel de promisiuni au mai fost făcute și în trecut, fără rezultate consistente.
Toate măsurile pe care Guvernul le pregătește în pachetul doi de măsuri. Bolojan va lovi direct în angajații de la stat
Reforma administrației publice a fost inclusă în mai multe programe de guvernare în ultimii ani, însă de cele mai multe ori, aplicarea măsurilor s-a blocat fie în Parlament, fie din lipsă de voință politică reală. De această dată, Guvernul condus de Ilie Bolojan anunță că nu va mai accepta amânări. Reforma pensiilor speciale este inclusă clar în noul pachet legislativ, iar autoritățile spun că au în vedere eliminarea unor inechități și reașezarea sistemului pe baze sustenabile.
În prezent, în Parlament există un proiect de lege blocat la Senat, care propune modificări substanțiale în ceea ce privește pensiile magistraților. Printre prevederi se află reducerea cuantumului acestor pensii și creșterea vârstei de pensionare. Cu toate acestea, sunt semne că și această inițiativă ar putea fi declarată neconstituțională, din cauza deciziilor anterioare ale Curții Constituționale care au favorizat păstrarea beneficiilor pentru magistrați.
Pentru a evita astfel de blocaje, coaliția de guvernare ia în calcul ca noul pachet să fie asumat prin răspundere guvernamentală, o procedură care permite adoptarea rapidă a unor măsuri, fără vot în Parlament, dar care implică și riscul unei moțiuni de cenzură. Premierul Ilie Bolojan susține că această cale este necesară în contextul economic actual și că întârzierea reformelor ar fi o greșeală majoră.
Companiile de stat, în vizorul Guvernului
O altă direcție a reformei vizează companiile de stat, considerate de mulți specialiști adevărate focare de risipă bugetară. Conform informațiilor furnizate de oficiali din coaliție, se urmărește reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, eliminarea posturilor inutile și plafonarea salariilor la niveluri decente. Sunt vizate în special cazurile unde managerii câștigă zeci de mii de lei lunar, în condițiile în care rezultatele financiare ale companiilor respective sunt modeste sau chiar negative.
Reforma companiilor de stat nu este o idee nouă. Ea a fost discutată încă din anii 2000, dar niciun guvern nu a dus la capăt o restructurare reală. De data aceasta, presiunea vine și din partea Uniunii Europene, care solicită României reforme structurale clare în schimbul accesului la fonduri prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Fără reforme autentice, tranșele viitoare de bani europeni ar putea fi blocate.
În paralel, Guvernul are în vedere și restructurarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituție esențială în procesul de colectare a veniturilor bugetare. Premierul Ilie Bolojan a declarat că este nevoie de o schimbare profundă în modul de funcționare al ANAF, cu accent pe digitalizare, combaterea evaziunii și criterii stricte de performanță pentru conducerea instituției. Nu vor mai fi tolerate rezultatele slabe, iar managerii vor trebui să își asume indicatori clari.
Propunerile făcute de PSD
Tot în acest context, Partidul Social Democrat a venit cu o serie de propuneri proprii, unele dintre ele fiind acceptate la nivelul coaliției, altele urmând să fie discutate în continuare. Printre solicitările PSD se numără o impozitare mai dură a multinaționalelor, care în opinia social-democraților profită de facilitățile fiscale existente în România fără a contribui proporțional la buget. De asemenea, PSD dorește reglementarea și taxarea mai riguroasă a veniturilor obținute din tranzacții cu criptomonede, domeniu aflat încă într-o zonă gri din punct de vedere fiscal.
Propunerile PSD au generat controverse în cadrul coaliției, deoarece PNL este rezervat în ceea ce privește impunerea de taxe suplimentare asupra mediului privat. Liberalii consideră că o suprataxare a companiilor străine ar putea descuraja investițiile și afecta economia pe termen lung. În schimb, PNL susține introducerea unor măsuri de sprijin pentru antreprenorii locali și întreprinderile mici și mijlocii.
Pachetul fiscal va include, potrivit surselor guvernamentale, și măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Autoritățile estimează că sumele pierdute anual din cauza evaziunii depășesc 10 miliarde de euro. Vor fi întărite controalele în domeniile sensibile, precum comerțul cu produse accizabile, construcțiile și sectorul HORECA. Se va pune accent și pe colaborarea interinstituțională, inclusiv cu parchetele specializate.
Un alt capitol important al reformei fiscale îl reprezintă digitalizarea sistemului de colectare. Implementarea facturării electronice, extinderea sistemului e-TVA și monitorizarea tranzacțiilor în timp real sunt măsuri pe care Guvernul le va introduce treptat în următoarele luni. Se mizează pe creșterea transparenței și reducerea evaziunii prin eliminarea zonelor opace din economie.
Autoritățile vor ca noul pachet fiscal să fie finalizat până la sfârșitul lunii. După redactarea formelor finale ale proiectelor, acestea vor fi prezentate public și supuse dezbaterii cu partenerii sociali. Dacă nu vor exista blocaje majore, Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, urmând ca măsurile să intre în vigoare din toamna acestui an.
Reacțiile în societate sunt împărțite. Sindicatele cer măsuri de protecție pentru angajați și solicită ca reforma să nu afecteze categoriile vulnerabile. Patronatele, pe de altă parte, avertizează că orice suprataxare ar putea duce la pierderi de locuri de muncă și scăderea competitivității firmelor românești.
În ceea ce privește pensiile speciale, presiunea publică este foarte mare. O mare parte din societate consideră că este nedrept ca unele persoane să încaseze lunar sume de zeci de mii de lei, în timp ce marea majoritate a pensionarilor trăiește cu venituri modeste. Reformarea acestui sistem este așteptată de ani de zile, dar de fiecare dată s-au invocat obstacole juridice sau politice.
Dacă va fi adoptat în forma actuală, pachetul fiscal propus de coaliție ar putea deveni unul dintre cele mai importante din ultimii ani. Succesul sau eșecul acestei inițiative va depinde de modul în care va fi implementată, de susținerea politică reală și de capacitatea administrației de a o aplica eficient.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să echilibreze nevoia de reformă cu stabilitatea economică și socială, într-un context intern și internațional tot mai complicat.
