Loredana Ionescu
Luna octombrie, numită în tradiția populară Brumărel, marchează un moment de cumpănă între toamnă și iarnă. Este perioada în care natura începe să-și piardă din bogăție, oamenii își adună roadele, iar credințele și obiceiurile străvechi se împletesc cu marile sărbători religioase. În cultura populară românească, această lună este încărcată de tradiții și superstiții transmise din generație în generație.
Octombrie și semnificația numelui Brumărel
Denumirea de Brumărel provine de la bruma care începe să cadă în această perioadă, semn al apropierii iernii. Potrivit tradiției, dacă octombrie aduce multă brumă sau chiar ninsoare, iarna va fi blândă și mai caldă decât de obicei. În schimb, ploile dese prevestesc vânturi puternice în decembrie. Alte superstiții populare spun că dacă tună în această lună, iarna va fi ușoară, iar ceața deasă prevestește ninsori bogate.
Cele mai importante sărbători religioase din octombrie
Calendarul ortodox marchează mai multe sărbători de mare însemnătate în luna octombrie, fiecare având tradițiile și semnificațiile ei:
-
1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului
Această zi amintește de arătarea Maicii Domnului în Biserica din Vlaherne, în anul 911, când a protejat cetatea de primejdie. În tradiția populară, sărbătoarea este legată de Sfântul Procoavă, care, se spunea, dăruia păr frumos și bogat fetelor nemăritate. -
14 octombrie – Sfânta Cuvioasă Parascheva
Una dintre cele mai mari sărbători din România, cunoscută și ca ziua ocrotitoarei Moldovei. Mii de pelerini vin anual la Iași pentru a se închina la moaștele Sfintei. Tradiția spune că vremea din această zi se va menține până la Sfântul Dumitru. Dacă până la această dată nu a plouat, se crede că iarna va veni mai devreme. -
26 octombrie – Sfântul Dumitru (Sâmedru)
Considerat protectorul păstorilor, Sfântul Dumitru este asociat cu obiceiuri legate de vreme. Dacă în această zi cerul este senin și se vede luna plină, iarna va fi blândă. Dacă însă plouă și vântul bate puternic, urmează zăpezi grele. În Ajunul sărbătorii, pe 25 octombrie, se aprind focuri mari – Focul lui Sâmedru – peste care tinerii sar pentru sănătate și noroc la căsătorie. Tot acum se spune că recolta de nuci și gutui arată cum va fi iarna: bogată în roade, grea în zăpadă.
Superstiții populare legate de vreme și natură
Românii au păstrat numeroase credințe despre semnele naturii în luna Brumărel. Dacă frunzele cad repede din copaci, anul următor va fi unul roditor. În schimb, dacă rămân mai mult pe ramuri, iarna va fi târzie, dar aspră.
Dovlecii, simbol al toamnei, aveau și ei un rol important în tradiția populară. Se spunea că aceștia alungă spiritele rele și protejează gospodăria. Obiceiul sculptării dovlecilor, astăzi legat de Halloween, are origini vechi, fiind practicat și în cultura populară românească pentru protecție.
Luna octombrie între credință și obiceiuri străvechi
Prin bogăția de tradiții, sărbători și superstiții, octombrie este o lună care îmbină credința cu respectul față de natură și roadele ei. Fiecare zi are un înțeles aparte, iar obiceiurile păstrate de-a lungul timpului continuă să dea un farmec aparte lunii Brumărel în cultura românească.
Sursa foto: Arhivă
