Fostul președinte al Peru, Alberto Fujimori, a încetat din viață la vârsta de 86 de ani, răpus de cancer la limbă. Fujimori a fost o figură controversată pe scena politică, cunoscut pentru conducerea sa fermă și pentru măsurile drastice adoptate în timpul mandatului său din perioada 1990-2000.
Moartea sa a fost confirmată de fiica sa, Keiko Fujimori, care a precizat că tatăl ei a pierdut o lungă luptă cu boala. În ultimele luni, fostul președinte fusese eliberat din închisoare, după ce a executat 15 din cei 25 de ani de pedeapsă la care fusese condamnat pentru crime împotriva umanității și corupție.
Ascensiunea și căderea unui lider autoritar
Alberto Fujimori a preluat conducerea Peruului într-o perioadă marcată de instabilitate politică și economică. În timpul mandatului său, a fost lăudat de susținători pentru măsurile care au dus la stabilizarea economiei și pentru combaterea grupării teroriste Sendero Luminoso, care semănase teroare în Peru. Cu toate acestea, măsurile sale autoritare au fost criticate dur. Acesta a fost acuzat de abuzuri masive ale drepturilor omului, inclusiv pentru înființarea „trupele morții”, grupuri paramilitare care ar fi executat oponenți politici și persoane suspectate de colaborare cu Sendero Luminoso.
În anul 2000, Fujimori și-a pierdut funcția în urma unui scandal masiv de corupție care l-a forțat să fugă din Peru. Acesta a ales să se refugieze în Japonia, țara de origine a părinților săi, iar mai târziu a fost arestat în Chile. După ce a fost extrădat în Peru, a fost judecat și condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității și corupție.
Pe lângă problemele politice și judiciare, una dintre cele mai mari controverse legate de Fujimori a fost originea sa. Criticii săi au contestat legitimitatea alegerii sale ca președinte, susținând că acesta s-ar fi născut în Japonia și nu în Peru, ceea ce ar fi încălcat constituția care cerea ca președintele să fie născut pe teritoriul peruan. În 2000, guvernul japonez a confirmat că Fujimori era și cetățean japonez, deoarece părinții săi l-au înregistrat la consulatul japonez din Lima.
Condamnarea pentru crime împotriva umanității
Pe lângă acuzațiile de corupție, cea mai gravă condamnare a fost legată de crime împotriva umanității. Fujimori a fost găsit vinovat pentru că a aprobat sterilizarea forțată a peste 300.000 de femei, în special din comunitățile indigene, ca parte a unui program de control al populației. Această politică a fost condamnată la nivel internațional ca fiind o încălcare gravă a drepturilor omului.
Totodată, el a fost acuzat pentru acțiunile „trupelor morții” care au vizat susținătorii opozanților politici. Aceste grupuri au fost implicate în uciderea și dispariția a sute de persoane suspectate de legături cu grupurile de gherilă.
Decesul lui Alberto Fujimori a provocat reacții mixte în rândul populației din Peru. În fața casei sale, la scurt timp după anunțul decesului, s-au adunat susținători care au adus omagii liderului autoritar pe care l-au considerat un salvator al țării. Pe de altă parte, criticii săi, inclusiv organizațiile internaționale pentru drepturile omului, continuă să-l vadă ca pe un dictator brutal, responsabil de suferințele și abuzurile comise în timpul mandatului său.
Fiica sa, Keiko Fujimori, care este liderul celui mai mare partid politic din Peru, a anunțat că intenționează să candideze din nou la președinție în alegerile din 2026, perpetuând moștenirea politică a tatălui său. Deși Keiko a pierdut alegerile din 2021, ea rămâne o figură influentă în politica peruană, susținută de o bază electorală loială.