Georgescu Dragos
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a formulat o solicitare oficială adresată Administrației Prezidențiale prin care cere reactivarea tuturor drepturilor ce i se cuvin conform legii, în calitate de fost șef al statului. Demersul vine după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale care stabilește că modificarea legislativă prin care i-au fost retrase aceste drepturi este neconstituțională. Băsescu solicită inclusiv plata retroactivă a indemnizației, pentru o perioadă de 40 de luni, începând din martie 2022, până în prezent.
Traian Băsescu, cerință expresă la Nicușor Dan. Vrea vila de protocol și banii înapoi. Ce răspuns a primit
Potrivit documentului transmis de fostul președinte, cererea vizează aplicarea articolelor 2 lit. a) și b) din Legea nr. 406/2001, care reglementează acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Această solicitare vine după ce, în data de 1 iulie 2025, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Băsescu privind Legea nr. 243/2021, ce modificase articolul 1 alin. (3) al legii amintite anterior.
Decizia Curții a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 722 din 1 august 2025. Conform Constituției României, articolul 147 alineatul 4, deciziile Curții Constituționale devin obligatorii și produc efecte juridice numai pentru viitor, de la data publicării. Astfel, Administrația Prezidențială a luat act și a început implementarea dispozițiilor respective.
În cererea înaintată, Băsescu menționează că i-au fost suspendate toate drepturile începând cu data de 23 martie 2022, odată cu punerea în aplicare a legii care l-a lăsat fără indemnizație, locuință de protocol, pază și celelalte beneficii acordate foștilor președinți. În acest context, el cere plata retroactivă a indemnizației lunare în valoare de 75% din salariul net al președintelui în funcție.
Cu toate acestea, Administrația Prezidențială nu a putut oferi o estimare exactă a sumei solicitate de Băsescu, invocând faptul că există un proces pe rol la Curtea de Apel București, înregistrat sub numărul 4765/2/2022, unde sunt în discuție aspecte relevante cu privire la acest caz.
Referitor la locuința de protocol, Administrația Prezidențială a explicat că nu are atribuții legale în privința repartizării unei reședințe pentru foștii președinți. Conform legislației în vigoare, această responsabilitate revine Guvernului României. Prin urmare, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan ar urma să decidă în ședința de vineri dacă i se va repartiza lui Traian Băsescu o nouă locuință de protocol.
Ce a decis CCR
Decizia CCR vine într-un context sensibil, după ce Traian Băsescu a fost declarat definitiv colaborator al fostei Securități, iar drept urmare, printr-o modificare legislativă, i-au fost retrase toate privilegiile oferite de Legea 406/2001. Această decizie a fost amplu contestată, inclusiv de fostul președinte, care a argumentat că legea în forma modificată este profund discriminatorie și încalcă principiile constituționale ale egalității în fața legii.
Curtea Constituțională a confirmat această poziție, considerând că legea adoptată în 2021, în ansamblul său, este contrară Constituției României. Deși nu a intervenit asupra deciziei judecătorești privind colaborarea cu fosta Securitate, CCR a analizat aspectele de natură legislativă și a concluzionat că retragerea drepturilor nu poate avea caracter retroactiv și nici nu poate fi aplicată pe criterii care contravin egalității între cetățeni.
În plus față de indemnizație și locuința de protocol, Traian Băsescu solicită și restabilirea celorlalte beneficii prevăzute de lege, inclusiv personal de asistență, autoturism cu șofer, precum și serviciile oferite de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). În acest sens, Administrația Prezidențială a clarificat că atribuirea acestor servicii nu intră în sfera sa de competență, ci este reglementată distinct prin Legea nr. 47/1994, care reglementează serviciile din subordinea Președintelui României.
Traian Băsescu a mai menționat, în solicitarea sa, că retragerea drepturilor a avut un impact profund nu doar simbolic, ci și practic asupra vieții sale post-prezidențiale. El consideră că în ciuda controverselor legate de trecutul său, a exercitat două mandate în fruntea statului și, în virtutea acestei funcții, are dreptul la un tratament conform legilor în vigoare.
Potrivit legii 406/2001, un fost președinte al României beneficiază, pe viață, de o serie de drepturi, inclusiv o indemnizație lunară reprezentând 75% din salariul net al șefului statului în funcție, o locuință de protocol cu titlu gratuit, pază permanentă, autoturism și personal auxiliar. Toate acestea i-au fost retrase lui Traian Băsescu după verdictul definitiv privind colaborarea sa cu fosta Securitate, pe baza unei prevederi legislative introduse în 2021.
În urma deciziei CCR, această prevedere a fost considerată neconstituțională, ceea ce deschide calea nu doar pentru restabilirea drepturilor lui Traian Băsescu, ci și pentru eventuale acțiuni similare din partea altor foști demnitari care s-ar putea considera nedreptățiți de legislația adoptată în ultimii ani.
Administrația Prezidențială a precizat că, în momentul de față, a luat act de decizia CCR și că va aplica în mod corect și complet prevederile legale în vigoare, dar cu respectarea procedurilor și a termenelor legale. În ceea ce privește componenta financiară, restituirea sumelor solicitate de Traian Băsescu va depinde inclusiv de rezultatul procesului aflat pe rol la Curtea de Apel București.
Guvernul ia hotărârea finală
La rândul său, Guvernul va trebui să decidă în perioada următoare asupra punerii la dispoziție a unei locuințe de protocol pentru fostul șef al statului, într-o locație corespunzătoare statutului de demnitar. Conform informațiilor neoficiale, se ia în calcul reactivarea unui imobil din patrimoniul RA-APPS, însă decizia va fi luată în cadrul ședinței de guvern programate pentru sfârșitul săptămânii.
Este de așteptat ca acest caz să reaprindă dezbaterea publică privind statutul foștilor demnitari, drepturile de care beneficiază și criteriile pe baza cărora aceste beneficii pot fi acordate sau retrase. În mod special, subiectul va continua să genereze controverse din cauza implicațiilor legate de trecutul comunist și colaborarea cu structurile represive ale fostului regim.
În prezent, Traian Băsescu așteaptă o decizie oficială atât din partea Guvernului, cât și din partea instanței care judecă dosarul aflat pe rol. Dacă toate cererile sale vor fi admise, fostul președinte ar urma să își reia toate beneficiile aferente statutului de fost șef al statului, inclusiv retroactiv, în limita prevederilor legale.
Reprezentanții Administrației Prezidențiale au subliniat că vor acționa exclusiv în conformitate cu Constituția și cu deciziile Curții Constituționale, fără a face evaluări subiective cu privire la persoana solicitantului. În acest sens, cererea lui Traian Băsescu va fi tratată la fel ca oricare altă solicitare similară, în limita legii și a hotărârilor definitive.
Astfel, urmează ca în perioada imediat următoare să se stabilească exact care sunt măsurile administrative, financiare și logistice ce vor fi aplicate pentru restabilirea drepturilor lui Traian Băsescu, în conformitate cu decizia Curții Constituționale din 1 iulie 2025.
