Grigore Madalina
Tribunalul Ilfov a suspendat provizoriu deciziile PNL privind parlamentarii care ar susține Guvernul Veștea. Hotărârea vine după sesizarea depusă de mai mulți liberali din tabăra contestatarilor lui Ilie Bolojan. Printre semnatari se află Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Sorin Cîmpeanu și Ionuț Stroe. Deciziile vizate fuseseră adoptate de Biroul Politic Național al PNL în data de 15 iunie. Liberalii care au contestat măsura susțin că aceasta încalcă dreptul parlamentarilor de a vota liber.
Tribunalul Ilfov suspendă deciziile luate de conducerea PNL
Tribunalul Ilfov a admis sesizarea depusă de mai mulți liberali care contestă deciziile conducerii PNL privind votul pentru Guvernul Veștea. Instanța a dispus suspendarea provizorie a efectelor celor două decizii adoptate de Biroul Politic Național al partidului pe 15 iunie 2026.
Măsura are caracter provizoriu și rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a litigiului aflat pe rolul Tribunalului Ilfov. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la comunicare.
Decizia instanței vine într-un moment tensionat în interiorul PNL, după ce conducerea partidului stabilise că parlamentarii liberali nu trebuie să voteze Guvernul Veștea. Totodată, cei care nu respectau decizia partidului riscau pierderea calității de membru.
„Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluționarea definitivă a litigiului înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ilfov, în cazul exercitării căii de atac”, transmite instanța.
Prin această hotărâre, efectele deciziilor interne ale PNL sunt blocate temporar. Practic, liberalii care ar urma să voteze Guvernul Veștea nu mai pot fi sancționați în baza acelor decizii, cel puțin până la clarificarea litigiului.
Cine sunt liberalii care au depus sesizarea
Sesizarea a fost depusă pe 18 iunie și a fost înregistrată la Tribunalul Ilfov. Ea a fost formulată de mai mulți membri PNL care contestă deciziile luate de conducerea partidului în ședința din 15 iunie.
Printre reclamanți se numără Anisie Monica, Baciu Andrei, Alina Gorghiu, Sorin Cîmpeanu, Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Scarlat George și Ionuț Stroe. Lista arată că demersul a fost susținut de nume cunoscute din interiorul partidului.
Sesizarea a fost depusă de tabăra ostilă lui Ilie Bolojan, în contextul disputelor legate de poziționarea PNL față de Guvernul Veștea. Conflictul intern a ajuns astfel din zona politică în fața instanței.
Contestatarii au cerut suspendarea urgentă a celor două decizii adoptate de Biroul Politic Național. Ei susțin că hotărârile conducerii PNL ar pune presiune nelegală pe parlamentari și ar depăși competențele organului care le-a emis.
În centrul disputei se află votul pentru învestirea Guvernului Veștea. Conducerea PNL decisese că liberalii nu trebuie să voteze acest cabinet, iar cei care se abat de la linia partidului pot fi sancționați.
Ce decizii ale PNL au fost contestate
Cele două decizii vizate de sesizare au fost adoptate de Biroul Politic Național al PNL pe 15 iunie. Prima se referă la mandatarea grupurilor parlamentare de la Senat și Camera Deputaților să nu susțină Guvernul Veștea.
A doua decizie privește sancționarea liberalilor care nu respectă hotărârea partidului. Potrivit contestatarilor, aceste măsuri ar echivala cu o constrângere exercitată asupra parlamentarilor.
În ședința de luni seară, conducerea PNL a decis că liberalii nu trebuie să voteze Guvernul Veștea. Hotărârea a fost adoptată cu 41 de voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri.
Tot atunci, Biroul Politic Național al PNL ar fi stabilit ca parlamentarii liberali să iasă din sală sau să adopte strategia „prezent, nu votez”. Această variantă a fost contestată de reclamanți, care au invocat inclusiv regulile votului secret cu bile.
Liberalii care au atacat deciziile susțin că parlamentarii nu pot fi obligați să voteze într-un anumit fel. Ei afirmă că mandatul parlamentar este exercitat potrivit propriei conștiințe și nu poate fi transformat într-o comandă politică însoțită de sancțiuni.
Motivele invocate de contestatarii lui Ilie Bolojan
Contestatarii au invocat mai multe motive pentru care deciziile PNL ar trebui suspendate. Primul vizează interdicția mandatului imperativ, prevăzută de Constituție.
Potrivit argumentelor prezentate în sesizare, Constituția stabilește că un parlamentar votează potrivit propriei conștiințe. Prin urmare, partidul nu ar putea impune un anumit vot, mai ales dacă nerespectarea ordinului atrage o sancțiune.
Reclamanții arată că decizia BPN ar face exact ceea ce Constituția interzice. Aceasta le-ar spune parlamentarilor cum să voteze și ar atașa o pedeapsă pentru cei care nu se conformează.
Un alt motiv invocat privește competența organului care a adoptat decizia. Contestatarii susțin că Biroul Politic Național nu putea decide singur excluderea unor membri aleși, precum parlamentarii.
Potrivit acestora, statutul PNL ar cere ca o astfel de sancțiune să fie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național. Din acest motiv, decizia ar fi fost adoptată de un organ fără competența necesară.
Contestatarii mai susțin că sancțiunea ar fi automată și nu ar respecta procedurile interne. Statutul ar prevedea evaluarea faptei, dreptul la apărare, audierea membrului vizat și posibilitatea de contestare.
În schimb, decizia atacată ar stabili că simpla nerespectare a hotărârii partidului atrage pierderea calității de membru. Reclamanții consideră că această formulă ar elimina garanțiile prevăzute de statut.
Un alt argument se referă la obligațiile legale ale parlamentarilor. Contestatarii susțin că decizia PNL le-ar cere parlamentarilor să încalce legea, deoarece aceștia au obligația de a participa la lucrările Parlamentului.
Ei au invocat și problema votului secret cu bile pentru învestirea Guvernului. În opinia reclamanților, acest tip de vot are doar două variante, „pentru” sau „contra”, iar opțiunea „prezent, nu votez” nu ar exista în procedura votului secret.
De asemenea, contestatarii susțin că forțarea acestei strategii ar putea încălca secretul votului. Formula „prezent, nu votez” ar face vizibilă poziția fiecărui parlamentar și ar putea influența votul celorlalți.
În sesizare este atacată și excluderea celor care acceptă o funcție de premier sau ministru fără acordul partidului. Argumentele sunt similare și vizează depășirea competenței organului care a emis decizia și constrângerea nelegală a membrilor.
Conflict intern în PNL înaintea votului pentru Guvernul Veștea
Demersul în instanță apare pe fondul unei dispute majore în interiorul PNL. Guvernul Veștea a împărțit partidul în tabere, iar decizia de a nu vota cabinetul a fost contestată de mai mulți lideri liberali.
Conducerea PNL a încercat să impună o linie unitară pentru grupurile parlamentare. Totuși, contestatarii susțin că această linie nu poate limita libertatea de vot a parlamentarilor și nu poate fi însoțită de amenințarea excluderii.
Hotărârea Tribunalului Ilfov schimbă temporar datele problemei. Deciziile adoptate de BPN sunt suspendate provizoriu, iar parlamentarii liberali nu mai sunt, pentru moment, sub efectul direct al acelor sancțiuni.
Rămâne de văzut dacă PNL va formula apel în termenul legal de cinci zile. Până atunci, conflictul intern capătă și o miză juridică, nu doar politică.
Votul pentru Guvernul Veștea rămâne punctul central al tensiunilor. Pe de o parte se află conducerea care a decis ca liberalii să nu susțină cabinetul. Pe de altă parte se află parlamentarii care invocă dreptul constituțional de a vota potrivit propriei conștiințe.
Prin decizia instanței, tabăra contestatară obține o victorie provizorie. Suspendarea efectelor deciziilor PNL nu tranșează definitiv litigiul, dar blochează aplicarea imediată a sancțiunilor.
Cazul rămâne important pentru evoluția raporturilor de putere din PNL. În același timp, el poate influența modul în care parlamentarii liberali se vor poziționa la votul pentru Guvernul Veștea.
