Grigore Madalina
Administrația Trump analizează o acțiune militară în Mali, țintind un grup afiliat al-Qaeda. Este vorba despre gruparea JNIM, au declarat oficiali americani pentru The Washington Post. Dacă va fi aprobată, Mali va deveni a opta națiune vizată de atacuri ordonate de Trump în al doilea mandat. Asta deși președintele promisese să pună capăt conflictelor globale.
Dezacord în interiorul administrației privind atacul din Mali
Există un dezacord clar între înalții oficiali americani cu privire la potențialul atac. Unul dintre susținătorii vocali ai utilizării forței este Sebastian Gorka. El este directorul senior pentru combaterea terorismului al Consiliului Național de Securitate.
Gruparea vizată, JNIM, și-a stabilit o fortăreață în Mali. A lansat tot mai multe atacuri în națiunile de coastă din Africa de Vest. S-a impus drept cea mai bine înarmată grupare militantă din regiune, printre cele mai puternice din lume.
Casa Albă a fost solicitată să comenteze subiectul Mali. Un oficial al administrației nu a dezvăluit dacă Trump intenționează să continue cu atacuri militare. A precizat însă că SUA au îndemnat guvernele din Africa de Nord și de Vest „să achiziționeze echipamente și servicii americane pentru a-și sprijini eforturile de război împotriva teroriștilor”.
Terorismul din Sahel, o „problemă multinațională”
Oficialul a declarat că terorismul din Sahel este o „problemă multinațională”. Sahelul este vasta regiune semiaridă situată la sud de Sahara.
„Îi îndemnăm pe partenerii regionali și pe aliații NATO să sprijine Alianța Statelor din Sahel în războiul lor împotriva JNIM și ISIS”, a adăugat oficialul. Acesta s-a referit și la Statul Islamic, care și-a extins filialele în toată Africa.
Alianța Statelor din Sahel cuprinde Mali, Burkina Faso și Niger. Sunt națiuni vest-africane unde liderii militari au înlăturat guverne alese democratic prin lovituri de stat. Toate trei au rupt legăturile cu Occidentul și s-au adresat Rusiei pentru ajutor militar.
Oficialul american nu a dat vina pe aceste guverne, ci pe partenerii lor ruși. Moscova „s-a dovedit a fi un partener de securitate ineficient pentru Mali”, a spus el. „Sperăm că alte națiuni africane vor lua notă de performanța teribilă a Rusiei în combaterea terorismului”, a adăugat oficialul.
Mercenarii ruși, acuzați de sute de morți civili
Mali este o națiune fără ieșire la mare, cu aproape 25 de milioane de locuitori. A fost afectată în ultimii ani de violența grupurilor islamiste. La fel, de propriul guvern militar și de mercenarii ruși angajați pentru a ține situația sub control.
Anul trecut, militanții JNIM au organizat o blocadă a alimentării cu combustibil. Aceasta a paralizat o mare parte din țară. În această primăvară, gruparea a lansat atacuri coordonate la nivel național. Militanții au cutreierat străzile din Bamako, capitala statului. Au preluat un oraș strategic din nord de la armată și de la ruși. L-au ucis pe ministrul apărării într-un atac sinucigaș.
IS Sahel, filială a Statului Islamic și rival al JNIM, și-a consolidat puterea lângă granița cu Nigerul. Acolo, anul trecut, militanții l-au răpit pe misionarul american Kevin Rideout. Se crede că acesta este deținut acum în Mali.
Pentru a combate violența, junta din Mali a angajat mercenari ruși. Mai întâi Grupul Wagner, acum Africa Corps, legat mai strâns de ministerul apărării rus. Rușii au fost acuzați de o serie de atrocități, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.
Héni Nsaibia, analist senior pentru Africa de Vest la ACLED, a declarat că armata din Mali și susținătorii ruși sunt responsabili pentru mai multe morți civile decât JNIM și IS Sahel la un loc. Anul trecut, armata maliană și partenerii ruși au ucis 925 de civili, potrivit ACLED. Militanții islamiști au fost responsabili pentru 232 de morți.
„Este extrem de problematic ca un guvern precum SUA sau orice partener occidental să ofere sprijin acestor regimuri a căror legitimitate rămâne contestată și care sunt incredibil de fragile și represive”, a spus Nsaibia, referindu-se la Mali, Burkina Faso și Niger.
Cooperarea SUA cu Mali, limitată deocamdată
Anul trecut, ca parte a unui efort de reluare a relațiilor cu Mali, SUA au intensificat schimbul de informații cu guvernul de la Bamako. Informațiile au fost folosite în atacuri ale armatei maliene. Administrația Biden ignorase în mare parte Mali, din cauza refuzului juntei de a stabili un calendar electoral și a colaborării cu rușii.
Totuși, această cooperare a rămas limitată. Nu se apropie de amploarea parteneriatului de securitate dintre SUA și Nigeria. Acesta s-a intensificat anul trecut și a inclus atacuri aeriene americane. A cuprins și o misiune terestră care a ucis unul dintre principalii lideri ai Statului Islamic în Africa.
Potrivit experților, orice implicare militară directă a SUA în Mali prezintă riscul unor ostilități cu forțele rusești din regiune.
Mali, a opta țintă militară a lui Trump din acest mandat
O acțiune militară a SUA împotriva JNIM ar adăuga Mali pe lista țărilor lovite din ordinul lui Trump. Lista include până acum Yemen, Somalia, Siria, Iran, Irak, Nigeria și Venezuela. Administrația a mai dus o campanie controversată împotriva presupușilor traficanți de droguri din Caraibe și Pacificul de Est. Aceasta a dus la zeci de morți.
Exemplul Franței arată însă că acțiunile militare nu garantează stabilitatea regională. Franța și-a lansat intervenția în Sahel în 2013, la cererea guvernului malian de atunci. Forțele franceze au înăbușit inițial insurgența și au restabilit o relativă ordine.
Această misiune a fost urmată de Operațiunea Barkhane. Aceasta a eliminat lideri militanți proeminenți, dar nu a reușit să oprească răspândirea grupărilor armate. Furia față de Franța a crescut de-a lungul anilor, alimentată de greșeli neocoloniale și de dezinformarea rusească.
Această nemulțumire a contribuit la loviturile de stat din Mali, în 2020 și 2021. La fel s-a întâmplat și în Burkina Faso și Niger, țările vecine. Președintele Emmanuel Macron a retras ulterior forțele franceze din regiune.
