Nicolescu Daniela
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat o măsură controversată care lovește direct în drepturile bugetarilor. Plata diferențelor salariale câștigate în instanță prin hotărâri definitive a fost amânată pentru anul 2026, deși anterior autoritățile promiseseră că acestea vor fi achitate integral până la finalul lui 2025. Decizia a fost luată în mare discreție și nu a fost inclusă în proiectul de lege supus transparenței decizionale.
În încercarea de a menține echilibrul bugetar și de a face față presiunilor financiare, Guvernul a recurs la o măsură ce ridică numeroase semne de întrebare. Plata drepturilor salariale câștigate în instanță de către angajații din sectorul public a fost amânată fără consultări, fără avertismente și fără a fi menționată în forma inițială a proiectului supus dezbaterii publice.
Surpriza a apărut în momentul publicării Ordonanței de Urgență nr. 52/2025, la data de 2 octombrie, în Monitorul Oficial. Documentul prevede că „tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, scadente până la 31 decembrie 2025 și care nu au fost plătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc în anul 2026”.
Pe lângă aceste sume, guvernul a decis să amâne și plata dobânzilor aferente, precum și a diferențelor salariale stabilite de deciziile conducerii instituțiilor din justiție încă din 2018 și rămase restante.
Măsura a fost adoptată în ședința extraordinară de guvern din 1 octombrie, dar a fost „ascunsă” sub umbrela rectificării bugetare, subiect ce a atras atenția principală a opiniei publice. Forma actului normativ trimisă spre avizare Consiliului Legislativ nu cuprindea această prevedere, ceea ce ridică suspiciuni legate de transparența deciziei.
Practic, Executivul a evitat să anunțe public o măsură ce afecta direct mii de angajați din sectorul bugetar, preferând să introducă modificarea în ultima formă a ordonanței, fără consultări și fără explicații clare.
Situația profesorilor: banii erau deja alocați
Cel mai mare șoc a fost resimțit în sistemul de învățământ. Cadrele didactice, care au câștigat în instanță plata diferențelor salariale, se așteptau să primească banii până la finalul acestui an. Fondurile necesare se aflau deja în conturile inspectoratelor școlare, iar școlile finalizaseră procedura de raportare a sumelor încă din 25 septembrie.
Totuși, imediat după adoptarea ordonanței, reprezentanții Ministerului Educației au transmis, printr-o videoconferință cu inspectorii școlari generali, că aceste sume nu mai pot fi transferate către unitățile de învățământ.
Această schimbare bruscă a contrazis chiar propriile declarații ale oficialilor din minister. Cu doar două săptămâni înainte, Mihai Păunică, directorul general al Direcției Economice, afirma că diferențele salariale vor fi plătite integral până la 31 decembrie 2025.
Reacții și nemulțumiri
Decizia guvernului a stârnit indignare în rândul profesorilor și al altor categorii de bugetari. Mulți dintre ei consideră că măsura reprezintă nu doar o amânare financiară, ci și o lipsă de respect față de hotărârile judecătorești definitive.
Sindicatele din educație și din alte sectoare publice au atras atenția că astfel de decizii pot submina încrederea angajaților în stat și pot duce la noi conflicte de muncă. Mai mult, există riscul ca amânarea plăților să atragă noi procese, ceea ce ar putea genera costuri suplimentare pentru bugetul de stat.
Din perspectiva guvernului, măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de austeritate menit să stabilizeze finanțele țării. Executivul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu o presiune imensă din cauza deficitului bugetar și caută soluții rapide pentru a evita colapsul financiar.
Amânarea plăților către bugetari reprezintă, așadar, o formă de „respiro” pentru stat, care nu mai este nevoit să scoată sume consistente din visteria publică în perioada imediat următoare. Totuși, această strategie nu face decât să împingă problema în viitor, când sumele vor trebui plătite, eventual chiar cu costuri suplimentare.
Lipsa de transparență, cea mai mare problemă
Ceea ce a iritat cel mai mult nu a fost doar decizia în sine, ci modul în care a fost luată. Faptul că Executivul nu a anunțat public intenția de a amâna plățile și că această măsură a apărut abia în forma finală a ordonanței ridică serioase semne de întrebare legate de respectarea principiilor de transparență și consultare publică.
O astfel de atitudine alimentează percepția că guvernul acționează pe ascuns și că cetățenii, dar și instituțiile vizate, sunt puși în fața faptului împlinit.
Amânarea plății drepturilor salariale câștigate în instanță de bugetari până în 2026 este una dintre cele mai controversate măsuri adoptate recent de guvern. Deși poate oferi temporar un colac de salvare pentru bugetul de stat, decizia riscă să adâncească neîncrederea angajaților din sectorul public în instituțiile statului.
Profesorii, care se așteptau să primească diferențele salariale până la finalul anului, sunt printre cei mai afectați, iar reacțiile din sistem ar putea escalada. În lipsa unor explicații clare și a unui dialog real, măsura pare mai degrabă o „manevră ascunsă” decât o strategie asumată.
Pentru moment, bugetarii rămân cu promisiuni amânate și cu speranța că, în 2026, statul își va onora în cele din urmă obligațiile.
