Grigore Madalina
Guvernul condus de Ilie Bolojan discută în aceste zile o serie de măsuri incluse într-un document de tip „ordonanță trenuleț”, care ar urma să prevadă înghețarea pensiilor și salariilor în 2026. Surse citate de Antena 3 CNN au transmis că măsura este analizată în contextul încercării de a ține sub control deficitul bugetar.
Ce condiții ar pune Nicușor Dan pentru a promulga Legea Bugetului
Proiecția economică pentru anul 2026 pornește de la un deficit estimat între 6,2% și 6,4% din PIB, în timp ce creșterea economică anticipată este situată între 0,8% și 1%. Guvernul are ca obiectiv menținerea unui raport sustenabil în negocierea cu Comisia Europeană, după ce România a fost invitată să reducă progresiv deficitul bugetar în următorii ani.
Documentul nu a fost încă introdus oficial pe ordinea de zi a Executivului, deoarece în coaliție există tensiuni privind componența guvernării. Potrivit surselor citate, PSD exercită presiuni pentru excluderea USR din actul guvernamental.
Ministerul Finanțelor continuă linia de austeritate a anului 2025. Singura măsură considerată menținerea unei facilități pentru anul 2026 este scutirea de taxe pentru suma de 300 de lei din salariul minim.
Restul prevederilor includ înghețarea unor beneficii financiare: nu sunt prevăzute pensii speciale pentru primari, indemnizațiile aleșilor rămân la nivelul actual, iar punctul de pensie și salariul minim pe economie nu vor fi majorate în 2026.
Ce prevede referendumul din București și cum influențează Legea Bugetului
Referendumul organizat în 2024 a fost inițiat pentru a clarifica modul în care sunt distribuite taxele locale plătite de bucureșteni. Tema a revenit în dezbatere în anii precedenți, pe fondul nevoii de echilibrare a bugetelor între sectoare și Primăria Generală. Bucureștiul funcționează cu un mecanism financiar complex. O parte dintre veniturile colectate la nivelul orașului se întorc la sectoare, iar o altă parte rămâne la nivel central, pentru cheltuieli comune. Campaniile electorale din ultimii ani au evidențiat necesitatea unei reorganizări. Referendumul a venit ca instrument de consultare publică, iar rezultatul a fost clar: bucureștenii au votat pentru modificarea sistemului actual.
Pentru a deveni aplicabil, referendumul trebuie introdus în legislația bugetară națională. Consiliul General are rolul de a vota mecanismul concret de distribuție, însă acesta poate funcționa doar dacă Legea Bugetului pe 2026 îl menționează și îl operationalizează. Guvernul a analizat mai multe scenarii, iar consultările tehnice sunt încă în desfășurare. Ministerul Finanțelor elaborează în această perioadă calculele privind impactul fiscal, iar echipele de specialiști simulează efectele asupra bugetelor locale.
Surse politice au afirmat că integrarea referendumului este posibilă, însă implică ajustări care trebuie negociate și în coaliție. Unele ministere au ridicat probleme legate de calendarul implementării, având în vedere obligațiile României față de instituțiile europene. Un nou mecanism de distribuție poate modifica structura veniturilor locale într-un moment în care deficitul bugetar este atent monitorizat. Totuși, potrivit surselor, președintele consideră că aceste dificultăți tehnice nu justifică nerespectarea votului cetățenilor.
Tema este discutată și la nivelul administrației locale. Primarii de sector analizează diferitele variante de repartizare și încearcă să își planifice investițiile pentru anii următori. Primăria Generală, la rândul său, urmărește asigurarea finanțării pentru proiecte mari de infrastructură. Toate aceste elemente arată că implementarea referendumului influențează întreaga strategie bugetară a orașului, motiv pentru care decizia finală este una esențială.
