Saghin Sabrina
Demisia președintelui Klaus Iohannis a provocat o undă de șoc pe scena politică românească, fiind percepută atât ca o victorie a celor care i-au cerut plecarea, cât și ca o oportunitate pentru anumite formațiuni politice să își consolideze poziția în perspectiva alegerilor. Consultantul politic Bogdan Teodorescu a analizat acest moment de cotitură într-o intervenție exclusivă la Digi24, subliniind că evenimentul nu înseamnă neapărat o ruptură politică profundă, ci mai degrabă o mișcare ce ar putea fi exploatată de partidele din opoziție.
Potrivit acestuia, deși plecarea lui Iohannis aduce un avantaj temporar pentru forțele anti-sistem și USR, rămâne de văzut dacă tema va continua să mobilizeze electoratul sau se va stinge rapid în fața altor preocupări mai presante ale cetățenilor.
Ultima apariție publică a lui Bogodan Teodorescu
În analiza sa, Bogdan Teodorescu consideră că două formațiuni politice pot beneficia de pe urma demisiei lui Klaus Iohannis: izolaționiștii și USR. El afirmă că, „în principiu, putem spune că plecarea lui Iohannis este o victorie a celor care au pornit moțiunea, deci izolaționiștii, dar este și un punct pentru USR, care și el, într-o formă sau alta, a mers pe acest demers.” Practic, aceste două tabere pot profita discursiv de înlăturarea simbolică a unei figuri politice asociate cu sistemul, cu stagnarea și cu distanțarea față de problemele reale ale cetățenilor.
„În principiu, putem spune că victoria care, mă rog, plecarea lui Iohannis este o victorie a celor care au pornit moțiunea, deci izolaționiștii, dar este și un punct pentru USR, care și el, într-o formă sau alta, a mers pe acest demers. Deci, avem două partide care ar putea să beneficieze de acest lucru pe o perioadă de timp”, a spus Bogdan Teodorescu.
Consultantul subliniază însă că succesul acestor partide nu este garantat pe termen lung. Totul depinde de felul în care cetățeanul român va continua să perceapă evenimentul. Rămâne întrebarea esențială: „plecarea lui Iohannis stinge subiectul sau aprinde subiectul?”. Dacă tema nu va mai reuși să mobilizeze publicul în câteva zile, atunci valoarea politică a acestui moment se va disipa rapid. Teodorescu atrage atenția că prelungirea mandatului de către fostul președinte a oferit muniție discursivă atât suveraniștilor, cât și celor din USR, dar numai timpul va demonstra dacă narativul anti-Iohannis mai are priză la public sau nu.
„Întrebarea este – plecarea lui Iohannis stinge subiectul, sau aprinde subiectul? Problema care rezultă din tot ceea ce s-a întâmplat în momentul de față este că domnul Iohannis și-a lungit prea mult șederea și a creat o punte discursivă extrem de utilă celor din zona suveranistă și a celor de la USR, pe care aceștia sigur n-o vor abandona. E de văzut însă dacă această temă mai rămâne sau nu mai rămâne pe agenda cetățeanului. Deci dacă cetățeanul se va simți mobilizat de o discuție în continuare despre faptul că Iohannis a demisionat în urma demersurilor lor, sau o va lăsa așa cum este acum, și peste 5 zile nu va mai fi un subiect. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l vedem”, a subliniat consultantul politic.
Pe lângă aceasta, consultantul politic remarcă și o diferență esențială între percepția publică asupra președintelui și asupra actualului guvern. În timp ce Iohannis devenise, în opinia sa, o figură tot mai respinsă chiar și de propriul electorat, guvernul nu se confruntă cu același grad de respingere. Acest detaliu contează enorm în dinamica viitoarelor mișcări politice, deoarece fără sprijin popular masiv, o tentativă de a destabiliza executivul poate eșua sau, cel mult, va produce doar zgomot mediatic fără consecințe structurale.
Guvernul, între stabilitate aparentă și tentative de cutremur politic
Întrebat dacă demisia lui Iohannis ar putea duce la un val de instabilitate politică majoră, cum ar fi chiar plecarea guvernului, Teodorescu admite că această ipoteză este viabilă, dar nu foarte probabilă. „Majoritatea parlamentară pare a fi destul de solidă. Pare!”, subliniază el, sugerând că o eventuală trădare parlamentară ar putea duce la răsturnarea guvernului, dar acest scenariu este dificil de pus în practică. Principalul motiv? Frica parlamentarilor de alegeri anticipate. Mulți abia s-au instalat în funcții și, potrivit sondajelor (atât cât mai sunt ele credibile), scorurile pe care le-ar obține în cazul unor noi alegeri ar fi mai slabe decât cele din decembrie.
Așadar, deși există o presiune din partea opoziției și a anumitor grupări politice care vor să forțeze alegeri anticipate sau o redesenare a echilibrului de putere, realitatea parlamentară și lipsa unui consens clar în acest sens reduc șansele unui „cutremur” politic major. În schimb, e posibil să asistăm la o serie de tensiuni mediatice și discursuri incendiare în zona opoziției, mai ales că urmează campanii electorale în care astfel de teme sunt valorificate intens.
„Majoritatea parlamentară pare a fi destul de solidă. Pare! Dacă există vreo trădare din vreun grup parlamentar care vrea să dea jos Guvernul, se poate întâmpla, numai că riscul la care se gândesc parlamentarii este care ar putea duce la anticipate, și numai ce de-abia s-au așezat în scaune. Ceea ce mă face să cred că, deși ipoteza pe care dumneavoastră o enunțați este viabilă, s-ar putea să nu fie neapărat ușor de pus în practică, fiindcă nu cred că e vreun parlamentar din arcul guvernamental care dorește o nouă confruntare cu electoratul, ținând seama că măcar după sondaje, cât mai putem crede din ele, scorul pe care îl vor obține va fi mai mic decât cel pe care-l obținut în decembrie.
Deci, putem să ne așteptăm la o tentativă, dar nu știu dacă ne putem aștepta chiar la un cutremur. Și mai e un aspect – în timp ce o bună parte din populația României, chiar din zona proeuropeană, considera că prelungirea mandatului domnului Iohannis este nejustificată, n-avem aceeași reacție și din perspectiva existenței acestui guvern. Adică, acest guvern nu este respins de propriul său electorat, așa cum era respins Iohannis. Probabil că vom asista la o continuitate a guvernului cu tentativa partidelor la care faceți referire de a-l zgudui și de a obține anticipate, oarecum sau, mă rog, cutremure politice în aria de acoperire a viitoarei campanii electorală”, a mai spus Teodorescu.
În continuare, Bogdan Teodorescu atrage atenția asupra unei dileme esențiale: dacă publicul va continua să fie interesat de această criză politică sau se va reorienta spre problemele de zi cu zi – materiale, sociale, economice. Această decizie a electoratului de a rămâne conectat sau nu la subiect va fi decisivă pentru capitalul politic al celor care au provocat mișcarea.
În plus, consultantul comentează și reacția primarului general Nicușor Dan, care, într-un mesaj public, a afirmat că „Iohannis a plecat, dar nemulțumirile față de clasa politică rămân.” Teodorescu consideră că această poziționare face parte dintr-o strategie mai amplă a politicienilor de a se prezenta ca anti-sistem, indiferent de trecutul lor politic. „Toată lumea este anti-sistem în România, fiindcă s-au prins că lucrul ăsta merge”, afirmă acesta ironic, menționând că și figuri precum Crin Antonescu sau Victor Ponta adoptă aceeași retorică, în ciuda apartenenței lor istorice la „sistem”.
Acest comportament oportunist este direcționat, spune el, către același tip de electorat: cel aflat la marginea încrederii, cel sensibil la discursuri radicale sau neconvenționale, genul de oameni pe care, în prezent, îi atrage și candidatul Georgescu, cunoscut pentru acțiuni spectaculoase precum boicotarea supermarketurilor. Astfel, asistăm la o luptă pentru același bazin de voturi, fiecare încercând să pară cât mai departe de establishment, chiar dacă realitatea biografică a lor îi contrazice.
„Lucrul care mie mi se pare din nou foarte important în momentul de față, este de văzut dacă cetățeanul român este interesat de continuarea epopeii, sau se va orienta pe alte probleme pe care le are, de ordin material social, economic și așa mai departe. În ceea ce privește comentariul lui Nicușor Dan pe o rețea socială, cu privire la demisia președintelui, în care spune că „ Iohannis a plecat, nemulțumirile oamenilor față de clasa politică rămân.
Deci, până și Crin Antonescu, toată lumea joacă cartea anti-sistemului. Nici nu mai știi cine e sistemul. Toată lumea este anti-sistem în România, fiindcă s-au prins că lucrul ăsta merge, toată lumea este independentă în România, mai puțin doamna Lasconi, care nu știu dacă mai candidează. Domnul Nicușor Dan asta vrea să facă. Vrea să ia voturi de la domnul Georgescu. De fapt, toată lumea vrea să ia voturi de acolo. Fiindcă domnul Georgescu, pe lângă, mă rog, inițiativele pe care le pomeneați, aduce oameni în piață, boicotează supermarketurile și așa mai departe, spune și o sumedenie de lucruri ciudate.
Și atunci, o parte din electoratul său este, hai să zicem, dubitativ, mai pe margine. Cei trei candidați – Crin Antonescu, Nicușor Dan și eventual Victor Ponta, toți vânează acel electorat, spunând lucruri în consonanță cu ce spune Georgescu, dar la un moment dat depărtându-se de el. Deci «clasa politică e devină». Nicușor Dan din ce clasă politică este? La fel și Crin Antonescu, la fel și Ponta. Toți acești oameni joacă anti-sistem, fiindcă este cartea la modă. Sistemul a fost Iohannis, și a plecat!”, a conchis acesta.
Demisia lui Klaus Iohannis este, fără îndoială, un moment semnificativ în viața politică românească. Însă, impactul său real va depinde de modul în care partidele politice vor reuși să capitalizeze pe această schimbare, dar și de interesul cetățenilor pentru continuarea subiectului. Pentru izolaționiști și USR, este o oportunitate, dar nu una garantată. Pentru guvern, este un moment de testare a stabilității. Iar pentru întreaga clasă politică, un nou pretext de a se reinventa în postura de „anti-sistem”, într-un joc electoral tot mai complex și mai greu de citit.
