Mirela Loșniță
Un cutremur cu magnitudinea 4.7 a zguduit zona seismică Făget din Banat în noaptea de sâmbătă spre duminică, provocând teamă și neliniște în rândul locuitorilor din mai multe județe din vestul României.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul s-a produs pe data de 10 august 2024, la ora 23:46, la o adâncime de 35 de kilometri. Cu o intensitate de V grade pe scara Mercalli, cutremurul a fost resimțit puternic în zona epicentrală, dar și în alte localități din apropiere.
Unde s-a resimțit seismul
Seismul, localizat la 61 km est-sud-est de Arad și la 15 km vest-sud-vest de Săvârșin, a fost perceput de locuitorii din mai multe orașe și comune din județele Arad, Timiș, și nu numai. Oamenii au raportat că au simțit undele seismice în localități precum Lipova, Covăsânț, Julița, Șiria, Sebiș, Sântana, Zăbrani, Hălmagiu, Galșa, Caporal Alexa, Pâncota, Milova, Ineu, Bârsa și Vărădia de Mureș, conform presei locale din Arad.
De asemenea, cutremurul a fost resimțit și în orașe mai îndepărtate, precum Cluj-Napoca, Deva, Petroșani și Baia Mare, unde locuitorii au simțit mișcări ale mobilierului și au auzit zgomote ciudate venind din pământ.
Reacții ale locuitorilor
Pe rețelele sociale, oamenii au început rapid să împărtășească experiențele lor legate de cutremur. Mulți au descris cum au simțit tremuratul pământului și cum sunetul cutremurului le-a provocat panică.
„S-a simțit și la noi la Stoineasa, s-a mișcat vitrina și s-a auzit un vuiet puternic afară”,
„Da, am simțit în Piața Cipariu, Cluj-Napoca”,
„În Oradea s-a simțit bine. S-a clătinat patul timp de 1 minut”,
„S-a zguduit canapeaua cu mine și s-a auzit că o bufnitură”,
„Da, în Cluj Napoca, cred că are și replici, că am mai simțit câteva zgâlțâituri mai mici față de cutremurul inițial”,
„Da și în Baciu s a clătinat patul la et 4 pe Str Stelelor”
„S-a simțit in Deva, etaj 4″,
„S-a simțit bine și la Brad, jud. Hunedoara”,
„ S-a simțit si în Baia Mare, jud. Maramureș”
„S-a simțit şi la Resiţa”, sunt doar câteva din comentariile de pe Facebook, cele mai multe fiind pe pagina INFP.
La scurt timp după producerea cutremurului, site-ul INFP a întâmpinat dificultăți tehnice, fiind inaccesibil pentru o perioadă de timp. Acest lucru a creat o oarecare agitație, deoarece mulți oameni au încercat să acceseze informații detaliate despre seism și să verifice dacă au fost raportate replici sau alte fenomene asociate.
Cu toate acestea, oamenii au primit notificări despre cutremur prin sistemele de alertă ale telefoanelor mobile, care au devenit o sursă vitală de informații în timp real pentru populație. Chiar și în condițiile acestei avarii temporare a site-ului INFP, utilizatorii rețelelor sociale au continuat să împărtășească informații și să ofere detalii despre experiențele lor.
Impactul cutremurului și măsuri preventive
Deși nu au fost raportate pagube majore sau victime, cutremurul a readus în atenția publicului importanța măsurilor preventive în caz de seism, mai ales în zonele seismice active ale României. Autoritățile au subliniat necesitatea ca locuitorii să fie pregătiți și informați cu privire la comportamentul adecvat în timpul și după un cutremur.
Specialiștii recomandă ca, în cazul unui cutremur, oamenii să se adăpostească sub mese sau cadre solide, să se ferească de ferestre și obiecte care pot cădea, și să aibă la îndemână o trusă de urgență care să includă apă, alimente neperisabile, medicamente esențiale și un aparat de radio cu baterii.
De asemenea, autoritățile locale din județele afectate au început evaluările pentru a verifica structurile clădirilor și pentru a se asigura că infrastructura critică, cum ar fi drumurile, podurile și rețelele de utilități, nu au suferit avarii semnificative în urma seismului.
