Mirela Loșniță
Un detaliu aparent banal, pe care îl poți observa chiar atunci când te privești în oglindă, poate reprezenta uneori un semnal de alarmă pentru sănătate. Este vorba despre modificările bruște ale feței, în special despre asimetria facială sau „căderea” unei părți a feței. Acestea se numără printre semnele clasice ale accidentului vascular cerebral (AVC) și nu trebuie ignorate.
Un accident vascular cerebral apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau când un vas de sânge cerebral se rupe. În ambele situații, timpul este esențial. Cu cât persoana afectată primește mai repede ajutor medical, cu atât cresc șansele de supraviețuire și de limitare a sechelelor neurologice.
De aceea, o simplă privire în oglindă poate deveni importantă atunci când apar brusc simptome neobișnuite. Un zâmbet asimetric, un colț al gurii coborât sau imposibilitatea de a controla normal o jumătate a feței sunt motive pentru solicitarea imediată a ajutorului medical.
Semnul de pe față care poate apărea în cazul unui AVC
Unul dintre cele mai cunoscute semne ale unui accident vascular cerebral este slăbiciunea sau paralizia instalată brusc la nivelul unei părți a feței.
Persoana afectată poate observa că un colț al gurii este mai jos decât celălalt. Zâmbetul devine asimetric, iar o parte a feței pare să nu mai răspundă normal la comenzi.
Uneori, modificarea este observată mai întâi de cei din jur. În alte cazuri, pacientul o poate remarca atunci când se privește în oglindă.
Un test simplu este încercarea de a zâmbi. Dacă zâmbetul devine brusc asimetric sau o parte a feței nu se mișcă normal, situația trebuie tratată cu seriozitate.
Important este caracterul brusc al simptomului. O asimetrie facială prezentă de mult timp poate avea numeroase explicații și nu înseamnă automat accident vascular cerebral. În schimb, o modificare nouă, apărută în câteva minute, mai ales dacă este însoțită de alte simptome neurologice, reprezintă o urgență.
AVC-ul poate afecta zonele creierului implicate în controlul mișcărilor. Din acest motiv, slăbiciunea poate apărea nu numai la nivelul feței, ci și la nivelul brațului sau piciorului, frecvent pe aceeași parte a corpului.
Dacă o persoană constată că fața i s-a modificat brusc, nu este indicat să aștepte pentru a vedea dacă simptomul dispare.
Chiar și simptomele care se remit după câteva minute pot necesita evaluare medicală urgentă.
Privește zâmbetul și observă dacă există o schimbare bruscă
Fața umană nu este perfect simetrică. Aproape fiecare persoană prezintă mici diferențe între cele două jumătăți ale feței, iar acestea sunt, în general, perfect normale.
Semnalul de alarmă nu este reprezentat de o asimetrie pe care ai avut-o întotdeauna, ci de apariția bruscă a unei modificări.
Dacă există suspiciunea unui AVC, persoana poate fi rugată să zâmbească. În cazul unei slăbiciuni faciale acute, un colț al gurii poate rămâne coborât.
Pot apărea și dificultăți în controlarea mușchilor feței. În funcție de zona neurologică afectată și de cauza simptomelor, manifestările pot varia.
Este însă important de precizat că asimetria feței nu înseamnă automat AVC. Există și alte afecțiuni care pot provoca slăbiciune facială, inclusiv paralizia Bell și alte probleme neurologice.
Diferențierea nu ar trebui făcută acasă atunci când simptomul apare brusc.
Mai ales dacă asimetria facială este asociată cu dificultăți de vorbire, slăbiciunea unui braț, tulburări de vedere, probleme de echilibru sau o durere de cap neobișnuită, este necesară evaluarea medicală de urgență.
În România, în cazul suspiciunii de accident vascular cerebral trebuie apelat serviciul de urgență la 112.
Nu este recomandată deplasarea la spital la volan de către persoana care prezintă simptome neurologice. Starea se poate deteriora rapid, iar echipajul medical poate începe evaluarea încă din momentul intervenției.
Alte simptome de AVC care pot apărea în același timp
Modificarea feței este doar unul dintre semnele posibile ale accidentului vascular cerebral. Simptomele diferă în funcție de zona creierului afectată și de amploarea evenimentului vascular.
Un alt semnal important este slăbiciunea instalată brusc la nivelul unui braț sau al unui picior.
Persoana poate simți că nu mai are aceeași forță într-o mână, că îi cad obiectele sau că nu poate menține ambele brațe ridicate în același mod.
Amorțeala instalată brusc pe o parte a corpului trebuie, de asemenea, luată în considerare.
Tulburările de vorbire sunt un alt simptom major. Persoana poate începe să vorbească neclar, să pronunțe greșit cuvintele sau să nu găsească termenii potriviți.
În alte situații, poate avea dificultăți în înțelegerea celor spuse de cei din jur.
AVC-ul poate determina și modificări bruște ale vederii. Poate apărea pierderea sau diminuarea vederii la unul ori ambii ochi, vedere dublă sau alte tulburări vizuale.
Problemele de echilibru și coordonare reprezintă alte posibile manifestări. Persoana poate deveni brusc instabilă, poate avea dificultăți la mers sau poate prezenta amețeală severă, mai ales dacă aceasta apare împreună cu alte semne neurologice.
O durere de cap foarte puternică, instalată brusc și neobișnuită pentru persoana respectivă, poate constitui, în anumite situații, un semnal de alarmă, în special în cazul unui AVC hemoragic.
Niciunul dintre aceste simptome nu trebuie analizat izolat și nici nu este necesar ca toate să fie prezente pentru a exista un accident vascular cerebral.
Uneori, AVC-ul se manifestă prin doar unul sau două semne evidente.
Regula FAST poate ajuta la recunoașterea unui accident vascular cerebral
Una dintre metodele utilizate la nivel internațional pentru recunoașterea rapidă a principalelor simptome ale AVC este regula FAST.
Litera „F” provine de la „Face”, adică față. Persoana este rugată să zâmbească și se observă dacă o parte a feței este căzută sau dacă zâmbetul este brusc asimetric.
„A” vine de la „Arms”, adică brațe. Persoana este rugată să ridice ambele brațe. Dacă unul dintre ele coboară involuntar sau nu poate fi ridicat normal, poate exista o problemă neurologică.
„S” reprezintă „Speech”, adică vorbirea. Persoana poate fi rugată să repete o propoziție simplă. Vorbirea neclară, incoerentă sau dificultatea de a găsi cuvintele poate reprezenta un semnal de alarmă.
„T” înseamnă „Time”, adică timp. Dacă apare oricare dintre aceste simptome, timpul devine esențial și trebuie solicitat imediat ajutor medical.
Este util să fie reținută și ora aproximativă la care au început simptomele sau ultima oră la care persoana era cunoscută ca fiind fără simptome. Această informație poate conta pentru medicii care decid tratamentul.
Motivul este simplu: anumite tratamente pentru AVC-ul ischemic sunt dependente de timp și pot fi administrate numai pacienților eligibili, după investigații și evaluarea specialiștilor.
De aceea, strategia „mai aștept puțin să văd dacă îmi trece” poate costa timp extrem de valoros.
Chiar dacă semnul dispare, problema nu trebuie ignorată
Există situații în care simptome asemănătoare unui AVC apar pentru o perioadă scurtă și apoi dispar. Persoana poate avea câteva minute de slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire sau asimetrie facială, după care pare că și-a revenit complet.
Acest lucru nu înseamnă că pericolul a trecut.
Un atac ischemic tranzitoriu, cunoscut și prin abrevierea AIT, apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă temporar. Simptomele pot dispărea, însă evenimentul poate reprezenta un avertisment important.
Din acest motiv, simptomele neurologice bruște trebuie evaluate medical chiar dacă între timp s-au remis.
O persoană care a avut pentru câteva minute gura deviată, un braț slăbit sau dificultăți de vorbire nu ar trebui să considere episodul lipsit de importanță doar pentru că ulterior se simte bine.
Evaluarea rapidă poate identifica factorii de risc și poate permite medicilor să stabilească măsurile necesare.
De ce fiecare minut contează în cazul unui AVC
Creierul depinde permanent de oxigenul și substanțele nutritive transportate prin sânge. Atunci când circulația către o regiune cerebrală este întreruptă, celulele nervoase din zona respectivă pot fi afectate rapid.
AVC-ul ischemic este produs de blocarea unui vas care transportă sânge către creier și reprezintă cea mai frecventă formă de accident vascular cerebral.
AVC-ul hemoragic apare atunci când un vas de sânge se rupe și produce o hemoragie cerebrală.
Tratamentul celor două situații este diferit, motiv pentru care diagnosticul nu poate fi stabilit doar pe baza simptomelor. La spital sunt necesare investigații imagistice și evaluare medicală.
În anumite cazuri de AVC ischemic, pacienții eligibili pot beneficia de tratamente destinate restabilirii circulației. Pentru unele ocluzii ale vaselor mari poate fi luată în calcul trombectomia mecanică, în funcție de criteriile medicale și imagistice.
Tocmai de aceea nu trebuie pierdut timp cu remedii administrate acasă.
De asemenea, nu este indicată administrarea din proprie inițiativă a aspirinei unei persoane suspecte de AVC. Dacă problema este provocată de o hemoragie cerebrală, medicamentele care influențează coagularea pot fi nepotrivite sau periculoase. Decizia aparține personalului medical.
Cine prezintă un risc mai mare de accident vascular cerebral
AVC-ul poate apărea la persoane de vârste diferite, deși riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
Hipertensiunea arterială reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili. Valorile crescute ale tensiunii pot deteriora în timp vasele de sânge și pot crește riscul evenimentelor cardiovasculare și cerebrovasculare.
Fumatul este un alt factor important. Diabetul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul și anumite boli cardiovasculare pot contribui, de asemenea, la creșterea riscului.
Fibrilația atrială are o importanță deosebită, deoarece această tulburare de ritm poate favoriza formarea cheagurilor care pot ajunge ulterior la nivel cerebral.
Istoricul personal de accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu poate crește, la rândul său, riscul unui nou eveniment.
Controlul tensiunii arteriale, monitorizarea afecțiunilor cardiovasculare, renunțarea la fumat și respectarea tratamentelor prescrise de medic fac parte dintre măsurile importante pentru reducerea riscului.
Ce trebuie să faci dacă observi brusc modificarea feței
Dacă te uiți în oglindă și observi că un colț al gurii a coborât brusc sau că fața nu se mai mișcă simetric, primul lucru important este să nu ignori schimbarea.
Încearcă să zâmbești și verifică dacă ambele părți ale feței se mișcă asemănător. Ridică ambele brațe și observă dacă le poți menține la același nivel. Spune o propoziție simplă și urmărește dacă vorbirea este normală.
Aceste verificări nu înlocuiesc consultul medical și nu trebuie să întârzie solicitarea ajutorului.
Dacă există o modificare neurologică instalată brusc, în special asimetrie facială, slăbiciune sau amorțeală pe o parte, dificultăți de vorbire ori tulburări acute de vedere și echilibru, trebuie apelat imediat 112.
Este util să fie notată ora la care au început simptomele și să fie pregătite informațiile despre medicamentele pe care persoana le ia, în special dacă utilizează anticoagulante.
Nu trebuie așteptat ca simptomele să devină severe. Un AVC nu începe obligatoriu cu pierderea stării de conștiență sau cu incapacitatea totală de mișcare.
Uneori, primul indiciu poate fi mult mai discret: un zâmbet care, dintr-odată, nu mai este simetric.
Tocmai de aceea, schimbările bruște observate în oglindă merită atenție. Ele nu confirmă singure diagnosticul de accident vascular cerebral, dar pot reprezenta semnalul care determină solicitarea la timp a ajutorului medical.
