Georgescu Dragos
În peisajul politic românesc, unde surprizele par să fie la ordinea zilei, alegerile prezidențiale programate pentru 4 mai aduc în prim-plan o figură mai puțin cunoscută: John-Ion Banu-Muscel. Candidat independent și om de afaceri cu o avere considerabilă, Banu-Muscel se distinge prin profilul său atipic în rândul celor 12 candidați validați de Biroul Electoral Central (BEC).
Cine este John-Ion Banu-Muscel, românul care are cetățenie americană, candidat la alegerile prezidențiale din mai
John-Ion Banu-Muscel, deși nu este un nume familiar pentru majoritatea alegătorilor, nu este la primul său angajament în arena politică. Acesta a mai încercat să candideze la prezidențialele din 2019 și chiar și la cele, între timp anulate, din 2024, retrăgându-se însă din cursă pe parcurs.
Originar din apropiere de orașul Roman, județul Neamț, Banu-Muscel a absolvit Politehnica din București în anii ’80, pentru a emigra ulterior în Statele Unite. După o lungă perioadă petrecută în Florida, a decis să revină în România, urmând „tradiția familială”. Astăzi, conform declarației de avere depuse la BEC, deține proprietăți impresionante atât în Statele Unite, cât și în România. Printre acestea se numără o pășune de 135 ha în Carolina de Sud, două terenuri intravilane și unul forestier în România, două vile și un apartament în SUA, plus o casă în București. De asemenea, deține trei vehicule – un BMW, un Porsche și un tractor – și diverse obiecte de artă valoroase.
Pe lângă activitățile sale imobiliare și agricole, Banu-Muscel este manager la compania Ocean Test Equipment și beneficiază de o pensie din partea Guvernului SUA, precum și de venituri generoase de la soția sa, medic în Florida.
Propunerile sale politice sunt un amestec de idei naționaliste, capitaliste și socialiste. Printre prioritățile sale se numără revizuirea Constituției, intensificarea utilizării referendumului în procesul decizional, reforme economice și politice, precum și redefinirea poziției României în cadrul Uniunii Europene. Candidatul promovează de asemenea măsuri controversate, inspirate de modelul american, cum ar fi introducerea pedepsei capitale și liberalizarea portului de armă.
Măsurile propuse de Banu – Muscel în caz că va ieși președinte
„1. Revizuirea Constituției. Organizarea politică, socială și administrativă sunt detaliate in previziunile Constituției. Reviziunea ei periodică, urmare a schimbărilor sociale sau politice interne sau internaționale se impune pentru asigurarea corelării legilor de guvernare si eliminarea ambiguităților sau interpretărilor discreționare în aplicarea lor.
2. Referendumul Popular. Recunoașterea statutului executiv și nu consultativ. Facilitarea de cerințe mai puțin restrictive de declanșare, atât de către cetățeni cât și de instituțiile administrativ guvernamentale sau politice. Este modul de creștere a implicării populației în actul politic ca un filtru al acțiunilor legislative. Referendumul se va constitui într-o armă civică puternică de a reduce consecințele derapajelor guvernamentale și legislative.
3. Puterea legislativă. Parlamentul, este dominat numeric de alianțele politice guvernamentale. Voi propune și milita pentru legiferarea unui guvern cu 33% din votul direct al cetățenilor. Conceptul actual de majoritate parlamentară a alianțelor de guvernare induce eliminarea echității de ratificare a legilor prezentate acestei instituții. Loialitatea, acceptată sau impusă, a parlamentarilor față de partidele din alianța guvernamentală din care de fapt fac parte, poate influența loialitatea jurată cetățenilor ce i-au ales să îi reprezinte. În aceeași măsură responsabilitatea de guvernare executivă este eschivată, trecută pe seama unui partid din alianță la altul. Cetățenii au dreptul să cunoască poziția partidelor din guvernare sau din parlament pentru a evalua acordarea încrederii la următoarele alegeri.
4. Dezvoltarea economică. Proiecte de creștere a numărului obiectivelor de producție. Păstrarea forței de muncă autohtonă. Pentru aceasta, un program de investiții cu caracter socialist/capitalist este soluția viabilă. Statul va investii în obiective economice prin puterea lui financiară, obiective ce ulterior vor fi transferate prin vânzare către cetățeni prin reforme financiare echitabile patronate de guvern. Aceasta va fi un mod efectiv de curbare a corupției și de întărire a conceptul proprietății private, baza materială a bunăstării și siguranței financiare a cetățenilor.
5. Locul României în EU. Respectarea statutului de stat independent, nu federal, cu identitate proprie și independență în administrarea guvernamentală. Păstrarea și integritatea teritorială în limitele granițelor actuale și recunoscute internațional este mandatorie și preocuparea primordială a Președintelui. Strategia unei logistici de reîntregire a teritoriilor istorice românești va fi căutată pe căi diplomatice în interesul mutual al stabilității și securității internaționale. O structură de organizare și guvernare federală a teritoriilor istorice poate fi primul pas în acest deziderat de interes național.
6. Mărimea numerica a Parlamentului. Reducerea numerică a membrilor din senat si parlament este un deziderat mult anticipat și așteptat de către cetățeni. Diluarea profesionismului din cadrul acestor instituții guvernamentale a dus și duce la o degradare a încrederii cetățenilor in deciziile lor. Un nou raport de reprezentare va fi parte din programul de lucru al a Administrației Prezidențiale.
7. Siguranța si libertățile cetățenilor. Drepturile civice si sociale ale cetățenilor și respectarea lor nediferențiată este o prioritate a atribuțiilor Președintelui. Puterea juridică din stat va fi reevaluata cu o majorare echitabilă direct proporțional cu fapta comisă a pedepselor pentru inculcarea legilor în scopul creșterii siguranței cetățenilor, a comunității și a statului in egală măsură. Un referendum pentru permiterea practicării legi capitale va fi adresat cetățenilor spre evaluare. În aceeași măsură se va reevalua permisivitatea cetățenilor la dreptului de a folosii arme de foc în scopul apărării personale.
8. Cercul Prezidențial. Sfătuitori ai Președintelui. Va funcționa in scopul lărgirii conceptului democratic, de consultare a Președintelui în deciziile de interes social și de securitate națională”.
Deși candidatura sa a fost validată de BEC, au existat suspiciuni cu privire la autenticitatea listelor de semnături, ceea ce a dus la sesizarea organelor de urmărire penală. Totuși, până pe 19 martie, toate contestațiile legate de candidaturi trebuie soluționate de CCR, iar după această dată, candidaturile devin definitive.
Cu toate acestea, sondajele de opinie nu îi acordă șanse reale lui John-Ion Banu-Muscel. Favoriți în această cursă rămân politicieni bine cunoscuți precum George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu. Totuși, este important de menționat că înainte de anularea alegerilor din 2024, Călin Georgescu se situa pe locul șase în intențiile de vot, mult sub Marcel Ciolacu și Elena Lasconi.
Cu un fond electoral plin de neprevăzut, John-Ion Banu-Muscel rămâne un candidat de urmărit, cu potențial de a surprinde în moduri neașteptate.
