Cristina Cohuț
Vin vremuri de incertitudine pentru mulți angajați din sistemul bugetar. Odată cu instalarea noului Guvern condus de Ilie Bolojan, se conturează clar o direcție de reformare profundă a aparatului de stat. Printre măsurile vizate se află reducerea drastică a personalului plătit din fonduri publice, restructurarea instituțiilor centrale și o reformă bugetară care ar putea lăsa zeci de mii de oameni fără loc de muncă.
Potrivit informațiilor publice, în planul de guvernare al Cabinetului Bolojan se vorbește clar despre „reducerea cu 20% a personalului din administrația publică centrală”. Mai mult, o instituție-cheie, Administrația Națională „Apele Române”, este menționată expres ca având în față o restructurare de proporții: concedierea a jumătate din personalul de la nivel central.
Apele Române, prima pe lista neagră. Restructurare cu 50% dintre angajați
Unul dintre cele mai importante și mai discutate puncte din programul noului Guvern este cel care vizează Administrația Națională „Apele Române”. Instituția, aflată în subordinea Ministerului Mediului, gestionează apele din România și are un aparat administrativ extins în toată țara.
În 2023, „Apele Române” aveau 8.721 de angajați. Dintre aceștia, doar 144 făceau muncă de teren, iar 447 erau angajați ca șoferi. Restul activității se desfășura în birouri, în administrațiile locale și centrale ale instituției.
În programul de guvernare se menționează, negru pe alb: „Restructurarea Administrației Naționale Apele Române (inclusiv prin concedierea a 50% din personalul de la nivel central)”. Este, de departe, cea mai dură măsură de acest tip anunțată până acum.
Nu este pentru prima dată când această instituție atrage atenția prin numărul mare de angajați în raport cu activitatea efectivă. În trecut, presa a semnalat nereguli legate de angajări „pe linie politică”, lipsă de eficiență sau personal excedentar în unele filiale, relatează romaniatv.net.
O reducere de personal de 20% în tot aparatul central
Pe lângă cazul punctual de la Apele Române, planul Guvernului Bolojan prevede, în medie, concedierea a 20% dintre angajații din administrația publică centrală. Asta înseamnă, practic, că din aproximativ 1,2 milioane de bugetari existenți în septembrie 2024, peste 200.000 ar putea fi vizați de măsuri de restructurare.
Nu este clar, deocamdată, cum vor fi aplicate aceste reduceri. Unele surse guvernamentale vorbesc despre:
- Desființarea posturilor vacante
- Încetarea contractelor cu termen determinat
- Pensionări anticipate sau naturale
- Disponibilizări directe, acolo unde posturile sunt considerate inutile
Realitatea Plus notează că aceste măsuri nu au fost încă detaliate la nivel oficial, iar sindicatele din sectorul public așteaptă clarificări.
În acest context, angajații din instituții precum ministere, agenții guvernamentale, autorități centrale și companii de stat se află în incertitudine. Temerea cea mai mare este legată de disponibilizările directe, care ar putea afecta mii de familii.
Ce se întâmplă cu alte instituții
Pe lista instituțiilor vizate de reforme apar și alte structuri importante ale statului. De exemplu:
- Romatsa, instituția care gestionează traficul aerian din România
- RAR (Registrul Auto Român)
- Romsilva, care administrează fondul forestier de stat
În cazul acestor instituții, programul de guvernare vorbește despre „reformare”, dar fără să ofere detalii concrete. La Romsilva se menționează doar „reducerea numărului direcțiilor silvice”, ceea ce ar putea însemna o reorganizare teritorială și, implicit, o reducere de personal.
Lipsa detaliilor oficiale generează îngrijorare în rândul angajaților. Sindicatele cer transparență și consultare prealabilă, în timp ce reprezentanții Guvernului promit că vor oferi mai multe informații după evaluarea completă a instituțiilor vizate.
De ce se taie din posturi? Presiunea bugetară, motivul principal
Ilie Bolojan, noul premier, este cunoscut pentru stilul său administrativ eficient și pentru măsurile ferme luate în trecut la Oradea și la Consiliul Județean Bihor. În discursurile sale, a insistat pe ideea că România nu își mai poate permite un aparat public supradimensionat și ineficient.
Reducerea cheltuielilor statului este considerată o prioritate absolută. Deficitul bugetar, care în 2024 a trecut de 3,3% din PIB, pune presiune pe Guvern să taie din costuri.
În acest sens, salariile bugetarilor reprezintă una dintre cele mai mari componente ale cheltuielilor publice. Prin urmare, reducerea aparatului administrativ este văzută ca o soluție directă pentru echilibrarea bugetului.
Sindicatele anunță proteste. Angajații cer garanții
Reacția sindicatelor din administrația publică nu a întârziat să apară. Mai multe federații sindicale au transmis comunicate prin care își exprimă îngrijorarea și solicită Guvernului consultări înainte de implementarea măsurilor.
„Este inacceptabil ca mii de angajați să afle din presă că ar putea fi dați afară. Cerem urgent un dialog cu Guvernul și transparență totală privind lista instituțiilor și criteriile de disponibilizare”, a transmis Federația Națională a Funcționarilor Publici.
În același timp, sindicatele atrag atenția că în multe instituții există deja deficit de personal, iar o reducere haotică ar putea duce la blocaje administrative.
Ce spun analiștii
Specialiștii în economie și administrație publică au opinii împărțite. Unii consideră că reducerea personalului este absolut necesară pentru a eficientiza funcționarea statului. Alții avertizează că măsurile, dacă nu sunt bine planificate, ar putea avea efecte negative în lanț.
„Există instituții în care personalul este excedentar, dar sunt și zone în care oamenii sunt suprasolicitați. O tăiere liniară a 20% fără analiză va duce la haos”, a explicat economistul Dan Cărbunaru.
În plus, concedierile în masă pot crea un impact social major. Angajații din mediul rural sau din orașele mici ar putea avea dificultăți serioase în a-și găsi alte locuri de muncă. Fără sprijin pentru reconversie profesională, aceste persoane riscă să rămână fără venituri pe termen lung.
Evaluări, criterii și o strategie națională de reformă
Guvernul urmează să publice, în perioada imediat următoare, o strategie detaliată privind reforma aparatului public. Aceasta ar trebui să conțină:
- Lista instituțiilor vizate
- Criterii clare pentru disponibilizare
- Termene pentru aplicarea reducerilor
- Măsuri compensatorii pentru angajați
- Sprijin pentru reconversie profesională
Ministrul Muncii a anunțat că se lucrează deja la un set de norme prin care să se stabilească exact cum va fi aplicată reducerea de personal. Se discută inclusiv despre un mecanism de evaluare a angajaților, pentru a decide cine rămâne și cine pleacă.
