Loredana Ionescu
Chiar în ziua învestirii oficiale a Guvernului condus de Ilie Bolojan, Banca Națională a României (BNR) publică un raport anual care aduce vești pozitive pentru întreaga economie: instituția a încheiat anul 2024 cu un profit net de peste 3,84 miliarde de lei – o creștere de 58% față de 2023. Documentul oficial, semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, arată și o scădere a cheltuielilor de funcționare sub nivelul bugetat, dar și o eficientizare a întregii activități instituționale.
Profitul net al BNR a crescut cu peste 1,4 miliarde de lei față de anul precedent
Potrivit raportului anual al BNR, profitul înregistrat la finalul anului trecut a fost de 3.842.740.000 lei, cu 1.414.087.000 lei mai mare decât cel din 2023. Această creștere semnificativă se datorează în special îmbunătățirii rezultatului operațional, care a urcat la peste 5,64 miliarde de lei – cu 16% mai mult decât anul precedent.
Totodată, cheltuielile instituției au fost sub control. Cheltuielile de funcționare s-au situat cu 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea acestora în totalul operațional a fost redusă la 8% în 2024, de la 11% în 2023. Această eficiență în utilizarea resurselor este un element-cheie semnalat în documentul oficial publicat în aceeași zi cu schimbarea politică majoră de la Palatul Victoria.
Rezultatul operațional: peste 5,6 miliarde lei, în creștere față de 2023
Mai exact, BNR a obținut un profit operațional de 5.646.954.000 lei, în creștere cu 798.533.000 lei față de anul anterior. În același timp, instituția a înregistrat:
-
Cheltuieli din reevaluarea titlurilor denominate în valută în valoare de 259,77 milioane lei – cu 0,3% mai mici decât în 2023.
-
Cheltuieli din reevaluarea activelor nete în valută de 1,548 miliarde lei – în scădere cu 28% față de anul precedent.
-
Venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor în valoare de 4,16 milioane lei – în condițiile în care în 2023 nu s-au înregistrat astfel de venituri.
Cursul euro scade ușor. Leul rămâne stabil în fața principalelor valute
Pe lângă raportul anual privind profitul, BNR a publicat și cursul oficial de referință, care indică o ușoară scădere a euro, până la 5,0453 lei. Evoluția cursului vine în contextul menținerii unei volatilități moderate pe piața valutară, într-un cadru economic tensionat la nivel regional, dar cu o inflație în scădere internă, potrivit Agerpres.
Pierderea din operațiunile de politică monetară, asumată de BNR
Un capitol aparte din raport se referă la rezultatele din politica monetară. În 2024, BNR a înregistrat cheltuieli cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (facilități de depozit și rezerve minime obligatorii) mai mari decât veniturile obținute din titlurile de stat achiziționate în anii anteriori.
Astfel, rezultatul net aferent politicii monetare s-a tradus printr-o pierdere de 2,533 miliarde lei. Potrivit BNR, acest dezechilibru este o consecință directă a „urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind menținerea stabilității prețurilor”.
În termeni simpli, pentru a ține inflația sub control și a stabiliza sistemul financiar, BNR a fost nevoită să accepte aceste costuri ridicate ale politicii monetare – reflectate în pierderi contabile pe termen scurt, dar cu beneficii sistemice pe termen lung.
BNR: „Stabilitatea economică a fost apărată prin decizii asumate”
Oficialii Băncii Centrale subliniază că, în ciuda acestor pierderi în zona de politică monetară, stabilitatea economică și financiară a fost consolidată, iar lichiditatea excesivă din sistem a fost corect drenată în trimestrele II–IV din 2024.
Această intervenție a avut ca scop sprijinirea finanțării sustenabile a economiei reale, în condiții de siguranță și predictibilitate.
Publicarea acestui raport tocmai în ziua învestirii Guvernului condus de Ilie Bolojan este privită în spațiul public și politic ca un semnal clar: BNR își face partea sa în echilibrarea sistemului și transmite un mesaj de transparență și responsabilitate fiscală.
„Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluţie semnificativ favorabilă faţă de anul anterior. Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare faţă de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei). Se remarcă, în principal, următoarele evoluţii: obţinerea unui profit operaţional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operaţional al anului anterior (4.848.421.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferenţele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piaţă a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puţin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferenţele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcţiilor şi terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)”, se explică în raport.
„Aceasta reflectă costurile urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”, precizează BNR, conform RTV.
Conducerea băncii centrale subliniază performanța instituției în controlul cheltuielilor, în condiții economice dificile, dar și în eficiența operațională, reușind un profit record fără creșteri de costuri administrative.
Deși profitul BNR nu se traduce direct în creșteri de venituri pentru cetățeni, acesta are impact asupra bugetului de stat. Conform legislației, o parte importantă din profitul băncii centrale este transferată către Trezoreria Statului, ceea ce înseamnă venituri suplimentare la bugetul național – venituri ce pot fi folosite pentru investiții, plăți sociale sau reducerea deficitului.
În contextul în care România traversează o perioadă de ajustări bugetare, orice surplus de acest tip poate contribui la evitarea unor măsuri dure de austeritate sau la finanțarea unor nevoi urgente ale populației.
Sursa foto: Arhivă
