Georgescu Dragos
Educația din România traversează o nouă perioadă de tensiuni și incertitudini, după ce deciziile guvernamentale din ultimele luni au schimbat radical modul în care elevii și studenții sunt sprijiniți financiar. Eliminarea burselor de performanță și a celor de reziliență începând cu anul școlar 2025-2026 a provocat reacții puternice în rândul beneficiarilor, iar declarațiile recente ale ministrului Educației, Daniel David, au readus subiectul în prim-planul dezbaterii publice.
Veste uriașă pentru elevi și studenți. Ar putea primi din nou bursele de merit. Când va fi posibil
Acesta a anunțat că reintroducerea burselor se află pe lista de priorități pentru anul viitor, însă totul depinde de disponibilitatea bugetului. În paralel, soarta ministrului este pusă sub semnul întrebării, întrucât moțiunea de cenzură depusă împotriva sa urmează să fie dezbătută și votată de Senat.
Decizia de a elimina bursele de performanță a fost una dintre cele mai contestate măsuri din educația românească recentă. În prezent, elevii mai pot conta doar pe alocația de merit, în valoare de 450 de lei, destinată celor mai buni 15% dintr-o clasă, cu condiția să aibă medii peste 9. În continuare se acordă și burse sociale, în valoare de 300 de lei, precum și bursele tehnologice, însă, în lipsa sprijinului consistent pentru performanță, elevii și studenții resimt un regres semnificativ. Reprezentanții organizațiilor de tineret avertizează că aceste tăieri nu reprezintă simple ajustări administrative, ci lovesc direct în accesul la educație al categoriilor vulnerabile și în motivația celor care se remarcă prin rezultate deosebite.
Reacția elevilor
Președintele Consiliului Național al Elevilor, Vlăduț Marius Iordache, a explicat într-o declarație că bursele nu pot fi privite ca un moft. Pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, ele sunt literalmente șansa de a continua școala, de a-și acoperi costurile de transport, manuale sau chiar hrana zilnică. În același timp, pentru cei care ating performanțe academice sau sportive, bursele sunt o formă de recunoaștere și un stimulent pentru a nu renunța la drumul anevoios al excelenței. „Bursele nu reprezintă un moft pentru elevii care provin din familii vulnerabile – ele sunt accesul la educaţie pentru ziua de mâine. Pentru cei care fac performanță, bursele sunt un sprijin lunar și o motivație de a continua și a ținti mai sus”, a declarat acesta, subliniind că eliminarea lor pune în pericol viitorul multor copii.
Ministrul Educației, Daniel David, nu a negat gravitatea situației. Din contră, a recunoscut că anul 2025 a adus cele mai mari tăieri de până acum din fondul de burse. În explicațiile sale, lipsa bugetului a fost cauza principală a eliminării burselor de performanță, în ciuda tuturor măsurilor de ajustare care au fost încercate. Totuși, oficialul a insistat că aceasta nu este o decizie ireversibilă. „Pentru cele de performanță nu am avut în acest an buget suficient, nici după toate măsurile luate. Am păstrat, însă, premiile pentru Olimpiade. Îmi doresc ca în 2026 să întoarcem aceste măsuri și să reintroducem bursele, atât pentru elevi, cât și pentru studenți”, a spus Daniel David, încercând să transmită un mesaj de speranță. El a adăugat că o recalculare a bugetului ar putea fi posibilă chiar după al doilea semestru, ceea ce ar deschide calea unei reveniri mai rapide decât se aștepta inițial.
Dacă pentru elevi efectele sunt vizibile în lipsa motivației și în dificultatea de a susține cheltuielile zilnice, studenții se confruntă cu un impact și mai puternic. Reducerea fondului de burse în învățământul superior este estimată la 52%, potrivit calculelor Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România. Mai mult, bursele nu se mai acordă pe întregul an calendaristic, iar studenții aflați la taxă au fost excluși din schema de sprijin. Această măsură, spun reprezentanții ANOSR, afectează nu doar bunăstarea individuală a studenților, ci și capacitatea universităților de a atrage și de a păstra tineri motivați. Sergiu Covaci, președintele organizației, a calificat situația drept o lovitură majoră pentru învățământul superior românesc. „Diminuarea fondului de burse ar putea ajunge la 52%, conform măsurilor aprobate de Guvern. Bursele nu se mai acordă pe întregul an calendaristic, iar studenții de la taxă au fost excluși. Este o lovitură foarte mare pentru universități și pentru studenți”, a declarat acesta.
Continuă protestele
În aceste condiții, protestele studenților nu doar că nu au încetat, ci s-au intensificat. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești a anunțat că manifestațiile vor continua până când Guvernul va oferi garanții clare și scrise privind reintroducerea burselor. Din perspectiva liderilor studenților, promisiunile verbale nu mai sunt suficiente. După ani de negocieri și discuții, fără rezultate concrete, ei cer un angajament oficial, asumat la nivel guvernamental. „În momentul de faţă, promisiunile nu mai sunt suficiente. Avem nevoie de angajamente clare, asumate negru pe alb de Guvernul României. Abia atunci putem discuta despre oprirea protestelor”, a spus din nou Sergiu Covaci, într-un apel la fermitate și responsabilitate. În plus, ANOSR a trimis o nouă analiză detaliată privind evoluția fondului de burse atât Administrației Prezidențiale, cât și președintelui Nicușor Dan, așteptând un răspuns din partea celor mai înalte instituții ale statului.
Contextul politic complică și mai mult situația. Ministrul Educației urmează să fie pus la încercare chiar în Parlament, unde moțiunea de cenzură împotriva sa va fi dezbătută și votată. Soarta sa politică se leagă, inevitabil, de modul în care va fi percepută gestionarea crizei burselor. Dacă va reuși să ofere o soluție credibilă și să câștige timp prin promisiuni ferme pentru 2026, Daniel David ar putea depăși momentul. În caz contrar, presiunea străzii și a opoziției parlamentare ar putea duce la schimbări rapide în fruntea Ministerului Educației. În fond, problema burselor a devenit nu doar o chestiune administrativă, ci și un test de încredere între stat și cetățeni, între generația tânără și guvernanți.
Pentru mulți elevi și studenți, perspectiva reintroducerii burselor în 2026 pare încă un orizont îndepărtat. Ei trăiesc acum realitatea lipsurilor, a reducerilor și a promisiunilor amânate. În lipsa unui sprijin constant, riscul de abandon școlar și universitar crește, iar performanța riscă să fie descurajată. În același timp, părinții și profesorii observă cu îngrijorare că mesajul transmis de stat tinerilor nu este cel al încurajării și al meritului, ci unul al austerității și al compromisului.
În concluzie, reintroducerea burselor rămâne incertă, dar nu imposibilă. Declarațiile ministrului arată că există intenția de a corecta greșelile și de a oferi din nou sprijin celor care au nevoie. Totuși, între intenție și realitate se află un drum lung, presărat cu negocieri, presiuni bugetare și tensiuni politice. Elevii și studenții nu mai sunt dispuși să accepte amânări și vorbe goale. Ei cer fapte, cer garanții scrise și cer ca educația să fie tratată ca o prioritate reală, nu ca un domeniu unde se fac economii. Iar până când acest lucru se va întâmpla, protestele, nemulțumirile și presiunea publică vor continua să modeleze agenda guvernului și să reamintească tuturor că viitorul României depinde de investiția în tinerii săi.v
