Vanatoru Andreea
Românii cu venituri modeste traversează o perioadă extrem de dificilă, confruntându-se cu scumpiri accentuate la energie electrică, în timp ce ajutorul guvernamental promis întârzie să apară. Deși autoritățile au anunțat reintroducerea cardurilor de energie, implementarea programului este serios întârziată — exact într-un moment critic, respectiv luna august, când prețurile facturilor vor crește semnificativ pentru o mare parte a populației.
Ce se întâmplă cu cardurile de energie pentru plata facturilor
Platforma digitală necesară înscrierii beneficiarilor pentru acordarea ajutorului de 50 de lei destinat plății facturilor nu este încă operațională. Conform estimărilor oficiale, aplicația ar putea deveni funcțională abia în jurul datei de 15 august.
Însă, și acest termen rămâne incert, având în vedere pașii logistici care trebuie urmați ulterior: înscrierea propriu-zisă, validarea datelor, tipărirea și distribuirea cardurilor, apoi încărcarea acestora cu sumele aferente. Toate aceste etape presupun timp, ceea ce înseamnă că românii nu vor beneficia de sprijinul financiar în luna august, când ar avea cel mai mare nevoie de el.
Cardurile de energie nu vor fi livrate în luna august
Întârzierea sprijinului devine cu atât mai problematică cu cât tarifele la energia electrică vor suferi majorări consistente. Cei care, până în prezent, au beneficiat de cel mai mic tarif reglementat — de 0,68 lei/kWh — vor plăti, începând cu luna august, un tarif aproape dublu, de aproximativ 1,5 lei/kWh. Astfel, o factură lunară care până acum era de 68 de lei ar putea ajunge la peste 150 de lei, în funcție de consum.
Această situație are un impact deosebit asupra categoriilor vulnerabile: pensionari cu venituri sub 2.200 lei, familii cu copii și venituri medii sub 675 lei per membru, persoane cu handicap și persoane fără adăpost. Pentru acești români, o factură dublată fără un ajutor financiar prompt poate însemna acumularea rapidă de datorii sau, în cazuri grave, riscul de a fi debranșați de la rețea.
Sprijin redus față de anul trecut
Ajutorul oferit de stat în acest an este semnificativ mai mic decât cel acordat în 2023. Atunci, cardurile de energie erau alimentate cu 250 de lei o dată la două luni, o sumă care acoperea într-o măsură rezonabilă cheltuielile cu energia. În comparație, sprijinul de acum – 50 de lei lunar – este nu doar întârziat, dar și insuficient pentru a face față noilor tarife, într-un context în care plafonările avantajoase la energie pentru consumatorii casnici au fost eliminate sau reduse.
Și tichetele sociale pentru alimente sunt reduse
În paralel, guvernul a continuat acordarea unor vouchere sociale pentru alimente și produse de bază, însă și aici valoarea sprijinului este mai mică decât în anii anteriori. Aceste tichete pot fi folosite pentru achiziționarea unor produse esențiale – precum pâine, ulei, carne, conserve, făină, zahăr, apă sau legume – însă sumele sunt insuficiente pentru a asigura alimentația completă a unei familii pentru întreaga lună.
Piața de energie electrică din România va intra într-o nouă etapă
Începând cu data de 1 iulie, piața de energie electrică din România va intra într-o nouă etapă, odată cu încheierea perioadei de plafonare a prețurilor, care a durat trei ani. Această schimbare marchează revenirea la un sistem complet liberalizat, în care tarifele vor fi stabilite exclusiv de piață, fără intervenția directă a statului.
Furnizorii de energie au început deja să transmită oferte către clienți, iar din informațiile disponibile reiese că românii cu un consum scăzut de energie vor fi printre cei mai afectați. Comparativ cu perioada de plafonare, prețurile propuse în noile contracte sunt semnificativ mai mari — în unele cazuri, chiar duble.
Sebastian Burduja: „Trebuie să fim corecți cu oamenii și să le explicăm faptul că aceste plafoane sunt în vigoare de vreo 3 ani de zile. Costul cu energia, cu gazul, nu s-au actualizat nici măcar în raport cu inflația. Gândiți-vă că totul s-a scumpit în acești ani și veniturile au crescut și ele. Poate nu în același ritm cu cheltuielile. Dar încă o dată: una este să fii într-o stare de vulnerabilitate și atunci statul are datoria să te ajute, alta este să îți permiți totuși să plătești niște costuri reale, până la urma, ale energiei electrice și ale gazului”.
