UPATE: CCR a respins sesizarea AUR
Judecătorii Curții Constituționale au respins obiecția de neconstituționalitate depusă de parlamentarii AUR împotriva Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice. Sesizarea viza prevederile care permit modificarea și completarea unor acte normative din zona fiscală, precum și creșterea taxelor locale.
CCR a considerat că argumentele formulate în sesizare nu sunt suficiente pentru a bloca aplicarea legii, astfel că aceasta va intra în vigoare conform calendarului stabilit.
Decizia Curții înseamnă că taxele locale vor crește oficial de la 1 ianuarie 2026, în conformitate cu noile reglementări adoptate de Parlament.
Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate astăzi două dintre cele mai sensibile teme de pe agenda publică: sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind reforma pensiilor magistraților și sesizarea AUR asupra legii care include creșterea taxelor locale începând cu anul 2026. Este o zi cu miză majoră pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan, în condițiile în care hotărârile CCR pot modifica sau chiar bloca măsuri fiscale esențiale pentru proiecția bugetară a anului viitor.
CCR analizează reforma pensiilor magistraților
Instanța constituțională discută sesizarea transmisă săptămâna trecută de Înalta Curte, care a decis în unanimitate să conteste noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Este a doua oară în mai puțin de două luni când CCR este chemată să se pronunțe asupra legislației din acest domeniu, după ce varianta anterioară fusese respinsă în integralitate.
Judecătorii ÎCCJ au transmis un comunicat în care enumeră principalele motive de neconstituționalitate identificate în proiect:
-
discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu;
-
încălcarea independenței justiției;
-
eliminarea de facto a pensiei de serviciu pentru magistrați;
-
neconformitatea cu jurisprudența CEDO și CJUE;
-
încălcarea caracterului obligatoriu al deciziilor CCR;
-
formulări neclare și lacune legislative.
Potrivit Înaltei Curți, legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, întrucât noile criterii nu ar permite îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru magistrații aflați deja în sistem, iar generațiile viitoare ar urma să beneficieze de pensii inferioare celor din sistemul public.
Magistrații consideră că proiectul introduce un regim juridic „dezavantajos și discriminatoriu” și subliniază că expunerea de motive nu oferă date clare despre impactul financiar sau fundamentarea tehnică a modificărilor.
Taxele locale din 2026, alt punct critic în fața judecătorilor CCR
CCR analizează și sesizarea depusă de AUR asupra legii privind măsurile de redresare fiscală, care include și posibilitatea majorării taxelor locale de anul viitor. Inițial, această lege fusese programată pentru dezbatere în ianuarie 2026, însă Guvernul a solicitat devansarea termenului.
Proiectul prevede creșterea taxelor locale cu până la 70%, măsură justificată de Guvern prin necesitatea acoperirii deficitului bugetar și susținerii financiare a administrațiilor locale. Bolojan a explicat că municipalitățile „trebuie să facă rost de bani” fără sprijin suplimentar de la bugetul de stat.
În forma actuală, proiectul afectează:
Taxele pe locuințe
Majorarea de 70% ar însemna ca un impozit de 100 de lei să ajungă la 170 de lei.
Taxele auto
Creșteri inclusiv pentru autovehiculele poluante și introducerea unui impozit de circa 40 de lei pentru mașinile hibride.
Mediul de afaceri
-
impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%;
-
câștigurile din investiții și criptomonede ar urma să fie impozitate tot cu 16%.
Guvernul susține că aceste modificări sunt necesare pentru „optimizarea fiscală” și pentru gestionarea prudentă a resurselor publice, în contextul deficitului ridicat.
Legea contestată, deja declarată parțial neconstituțională anterior
CCR a respins în toamnă o parte din prevederile aceluiași pachet legislativ, referitoare la testarea funcționarilor publici cu detectorul de minciuni. Proiectul a fost modificat și adoptat din nou de Parlament pe 18 noiembrie, însă a fost contestat din nou de AUR.
Textul actual reglementează reorganizarea sistemului fiscal, stabilirea unor noi facilități și eliminarea altora, precum și modificarea cadrului legislativ privind insolvența și taxele.
Ce urmează după ședința de astăzi
CCR ar urma să anunțe deciziile în cursul zilei sau în următoarele zile, în funcție de durata deliberărilor. Oricare dintre hotărâri poate avea un impact major atât asupra magistraților, cât și asupra tuturor contribuabililor din România.



















