Viitorul nu sună prea bine pentru români. Ce se întâmplă cu pensiile și salariile

Perspectivele pensiilor și salariilor românilor se arată a fi îngrijorătoare în perioada imediat următoare, în contextul unei datorii publice care a depășit 52% din Produsul Intern Brut (PIB), ajungând la valoarea considerabilă de 841 de miliarde de lei, conform datelor furnizate recent de Ministerul Finanțelor.

Probleme mari cu banii

Cu toate că legea impune reducerea cheltuielilor atunci când datoria trece de pragul de 50%, Guvernul pare să evite implementarea unor măsuri de austeritate și introducerea de noi taxe, mai ales într-un an electoral.

Cu doar 3 procente până la momentul critic când pensiile și ajutoarele sociale ar putea fi afectate de înghețare, situația este tensionată. Potrivit legii, atunci când datoria publică depășește 55% din PIB, dar rămâne sub 60% din PIB, Guvernul este obligat să înghețe pensiile și alte cheltuieli sociale.

Citește și

Cele patru păcate pentru care preoții nu ne primesc la Împărtășanie

Datoria publică majoritară revine administrației publice centrale, totalizând 820 de miliarde de lei, în timp ce administrația publică locală are datorii de 21 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor subliniază importanța menținerii unui indicator sănătos al datoriei guvernamentale raportat la PIB și se concentrează pe promovarea creșterii economice ca metodă de asigurare a sustenabilității financiare. Printre măsurile propuse pentru reducerea datoriei se numără intensificarea digitalizării, combaterea evaziunii fiscale, optimizarea gestionării riscului fiscal și revizuirea codului de procedură fiscală.

Creșterea datoriei publice poate exercita presiuni asupra economiei în mai multe moduri

1. Creșterea ratei dobânzii: Datoria mai mare poate duce la perceparea de dobânzi mai mari de către investitori pentru a acoperi riscul asociat împrumuturilor către un stat cu datorii mari.
2. Reducerea investițiilor: Datoria crescută poate determina o reducere a fondurilor alocate pentru investiții în proiecte de infrastructură, educație sau sănătate.
3. Creșterea cheltuielilor bugetare: O parte din bugetul guvernului poate fi direcționată către plata dobânzilor și a principalului datoriei, lăsând mai puțini bani pentru alte scopuri, cum ar fi asistența socială sau programele de sănătate.
4. Creșterea impozitelor și taxelor: Pentru a gestiona creșterea datoriei, guvernul poate fi nevoit să majoreze impozitele și taxele pentru a crește veniturile sale.

Prin măsurile pentru „stimularea creșterii economice”, accelerarea digitalizării, reducerea evaziunii fiscale, optimizarea riscului fiscal și modificarea codului de procedură fiscală, Guvernul își propune să reducă datoria și să mențină o situație financiară echilibrată.

Datoria publică reprezintă suma totală pe care guvernul o datorează creditorilor săi, inclusiv alte guverne, instituții financiare și investitori. Atunci când datoria publică crește, există o serie de efecte economice și sociale care pot afecta populația în ansamblu.

Presiune pe Guvern

Creșterea datoriei publice poate duce la o presiune suplimentară asupra bugetului guvernului. Plățile de dobânzi și rambursările de datorie pot deveni o parte semnificativă a cheltuielilor guvernului, reducând astfel sumele disponibile pentru alte programe și servicii publice. Aceasta poate duce la tăieri de buget sau la creșterea impozitelor pentru a compensa deficitul bugetar.

Creșterea datoriei publice poate afecta și populația în ansamblu. Reducerea investițiilor în programe sociale sau de sănătate poate avea consecințe negative asupra sănătății și bunăstării cetățenilor. De asemenea, creșterea impozitelor sau reducerea serviciilor publice ar putea să afecteze în special categoriile defavorizate sau vulnerabile ale populației. Datoria publică poate avea consecințe pe termen lung pentru economie și societate. Creșterea datoriei înseamnă că guvernul trebuie să plătească mai mult în viitor pentru a rambursa împrumuturile actuale.