Mirela Loșniță
O nouă amenințare epidemiologică a pus autoritățile pe jar la nivel global: mpoxul, cunoscut și sub denumirea de variola maimuței, a fost recent declarată o urgență de sănătate publică de interes internațional de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Această decizie a venit în urma izbucnirii unui focar de infecție în Republica Democrată Congo, care s-a răspândit rapid și în alte țări din regiune.
Mpoxul, o boală virală zoonotică, care se poate transmite de la animale la oameni, dar și prin contact fizic strâns cu o persoană infectată, a generat îngrijorare globală din cauza severității simptomelor sale și a capacității sale de a provoca decese.
Două focare majore în doi ani
Mpoxul a fost raportat pentru prima dată la oameni în anul 1970, în fosta Zair, actuala Republica Democrată Congo. De atunci, virusul a rămas predominant în țările din vestul și centrul Africii, unde oamenii au fost în general infectați prin contactul cu animale purtătoare de virus.
Cu toate acestea, în ultimii ani, boala a cunoscut o creștere semnificativă a numărului de cazuri, iar în 2022 a izbucnit o epidemie globală cauzată de subtipul clada 2 al virusului. Acest subtip a afectat în mod special bărbații homosexuali și bisexuali, și s-a extins în aproximativ 100 de țări, multe dintre ele nefiind anterior considerate endemice pentru această boală.
În iulie 2022, OMS a emis o alertă maximă în legătură cu această epidemie globală, avertizând asupra pericolului pe care îl reprezenta mpoxul. Epidemia din acel an a dus la aproximativ 140 de decese și peste 90.000 de cazuri confirmate.
„ Mpox a fost raportată în Republica Democrată Congo de mai bine de un deceniu şi numărul de cazuri din fiecare an a crescut în mod constant în acea perioadă. Anul trecut, cazurile raportate au crescut semnificativ şi numărul de cazuri raportate deja în acest an a depăşit totalul anului trecut, cu mai bine de 14.000 de cazuri şi 524 de morţi”, a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS,
Ulterior, în mai 2023, alerta a fost ridicată, dar acum, din cauza reapariției focarelor în Africa și a răspândirii rapide în țările vecine, mpoxul a fost din nou declarat o urgență de sănătate publică de interes internațional.
Cum se manifestă și cum se răspândește mpoxul
Mpoxul este o boală virală care se transmite în principal de la animale la oameni, dar și între persoane, prin contact fizic strâns. Simptomele mpoxului sunt similare cu cele ale gripei și includ febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală și ganglioni limfatici inflamați.
Cu toate acestea, boala se distinge prin erupții cutanate caracteristice, care apar inițial pe față și apoi se răspândesc pe tot corpul, inclusiv pe mâini și picioare. În cazurile grave, erupțiile pot evolua în leziuni dureroase, iar pacienții pot dezvolta complicații care pun viața în pericol.
Conform directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, numărul de cazuri de mpox a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2023, numărul de cazuri raportate a depășit deja totalul de anul trecut, cu peste 14.000 de cazuri și 524 de decese confirmate. Această creștere rapidă a cazurilor a fost unul dintre factorii care au determinat OMS să declare din nou mpoxul ca fiind o urgență internațională.
Un virus care provoacă panică globală
Deși mpoxul a fost descoperit pentru prima dată în Africa, răspândirea sa în alte regiuni ale lumii a fost facilitată de mobilitatea globală crescută și de contactele interumane frecvente. Virusul se răspândește prin contact direct cu leziunile cutanate, fluidele corporale sau materialele contaminate, cum ar fi hainele sau lenjeria de pat. De asemenea, poate fi transmis prin picături respiratorii în timpul contactului prelungit față în față.
Ceea ce face ca mpoxul să fie deosebit de periculos este capacitatea sa de a provoca decese în cazurile severe. Deși majoritatea persoanelor infectate se recuperează complet, există cazuri în care virusul poate duce la complicații grave, cum ar fi infecții bacteriene secundare, pneumonie sau encefalită. În plus, erupțiile cutanate și leziunile pot lăsa cicatrici permanente și pot afecta calitatea vieții pacienților pe termen lung.
Răspunsul internațional și măsurile de control
În fața acestei noi amenințări, guvernele și organizațiile internaționale de sănătate au început să ia măsuri pentru a controla răspândirea mpoxului. Aceasta include intensificarea eforturilor de supraveghere epidemiologică, testarea rapidă a cazurilor suspecte și implementarea măsurilor de izolare pentru persoanele infectate.
De asemenea, se depun eforturi pentru a crește gradul de conștientizare publică cu privire la măsurile preventive, cum ar fi evitarea contactului cu animalele sălbatice și menținerea igienei personale riguroase.
În Africa, unde mpoxul a fost endemic de zeci de ani, eforturile de combatere a bolii au fost îngreunate de lipsa resurselor și a infrastructurii medicale adecvate. Cu toate acestea, autoritățile din regiune, sprijinite de OMS și alte organizații internaționale, au început să intensifice campaniile de vaccinare și să distribuie echipamente de protecție pentru personalul medical.
În plus, cercetătorii lucrează la dezvoltarea de noi vaccinuri și tratamente specifice pentru mpox, în speranța de a reduce impactul acestei boli asupra populațiilor vulnerabile. Vaccinurile deja existente pentru variolă au arătat o anumită eficacitate împotriva mpoxului, dar există încă multe de învățat despre modul în care virusul evoluează și se răspândește.
