Adelina C
Limba română, cu bogăția și complexitatea sa, pune adesea în dificultate chiar și pe cei mai experimentați vorbitori nativi. Una dintre cele mai frecvente erori întâlnite în uzul zilnic se referă la utilizarea incorectă a formei verbale a verbului „a voi”, mulți români oscilând între „voiam” și „vroiam”, fără a fi siguri care este varianta corectă. Această neclaritate nu doar că subliniază dificultățile inerente ale limbii române, dar evidențiază și modul în care limba evoluează și se adaptează în timp.
Ce ne învață specialiștii
Lingvista Isabela Nedelcu, în lucrarea sa „101 greșeli gramaticale”, ediția a II-a, aduce lumină asupra acestei confuzii. Ea explică apariția formei „vroiam” ca un produs al încrucișării lexicale între „vream” și „voiam”, două forme corecte ale verbului „a vrea” la timpul imperfect. Această încrucișare a dus la crearea unei forme hibride, „vroiam”, care, deși larg răspândită în uzul cotidian, este incorectă din punct de vedere gramatical și nu este recunoscută de Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM 2).
În realitate, „vream” și „voiam” sunt ambele forme acceptate ale verbului „a vrea” la timpul imperfect, primul fiind considerat greu de pronunțat sau chiar incorect de unii vorbitori, în timp ce al doilea este adesea văzut ca învechit. Această percepție distorsionată a dus la creșterea popularității formei „vroiam”, în ciuda absenței sale din dicționarele oficiale ale limbii române.
Forma corectă a verbului „a voi”
Este important de remarcat că forma corectă și acceptată oficial, conform DOOM 2, pentru exprimarea acțiunii de a vrea în trecut, la persoana I singular și plural, este „voiam”. Această formă exclude adăugarea consoanei „r”, prezentă în varianta greșită „vroiam”. Nedelcu subliniază necesitatea de a respecta normele gramaticale stabilite pentru a păstra claritatea și corectitudinea expresiei în limba română.
Această discuție nu doar că arată cât de ușor este să cadem în capcana greșelilor lingvistice într-o limbă atât de complexă, dar subliniază și importanța educației continue și a atenției la detaliile limbii pe care o vorbim. Eforturile de a clarifica și corecta aceste greșeli comune contribuie la păstrarea purității și preciziei limbii române.
Prin urmare, pe măsură ce limba continuă să evolueze și să se adapteze la noile realități culturale și sociale, este esențial ca vorbitorii să fie conștienți de regulile gramaticale și să se străduiască să le respecte, pentru a asigura transmiterea corectă și eficientă a mesajelor în comunicarea de zi cu zi.
