Loredana Ionescu
Situația bugetară a României continuă să ridice semne de întrebare, în special în ceea ce privește plata salariilor și a pensiilor. Consilierul premierului Ilie Bolojan, Ionuț Dumitru, a transmis că aceste cheltuieli obligatorii vor fi onorate, însă a atras atenția că statul nu poate continua la nesfârșit cu deficite uriașe și dobânzi record. În opinia sa, prioritizarea investițiilor și reforma colectării taxelor devin esențiale pentru echilibrarea finanțelor publice.
România nu poate reduce deficitul doar prin taxe
Potrivit lui Dumitru, România nu poate rezolva problema deficitului bugetar doar prin majorări de taxe și accize. Chiar dacă unele măsuri au fost luate deja, problema rămâne una structurală. Țara noastră are în prezent cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană, ceea ce apasă puternic pe cheltuielile publice.
El a criticat modul în care au fost construite bugetele ultimilor ani, bazate pe estimări nerealiste.
„Dacă ne uităm la bugetul pentru anul acesta – și din păcate, asta e o caracteristică a bugetelor din ultimii ani – bugetul pe 2025 a fost construit pe baze total nerealiste. De fapt, și în 2024 a fost cam aceeași situație și ne aducem aminte că în 2024 am pornit cu o țintă de deficit bugetar de 5% și am ajuns să avem un deficit de peste 9%, adică aproape dublu. Anul acesta s-a construit bugetul pe 7% deficit bugetar, dar s-au subbugetat mult cheltuielile, s-au supraevaluat veniturile”, a spus Dumitru.
„Tocmai de aceea, pe subiectul acesta trebuie avută o discuție foarte serioasă, ce poate să rămână în acest proiect Anghel Saligny, care sunt proiectele care sunt cu adevărat prioritare pentru comunitățile locale, pentru că trebuie spus foarte răspicat nu avem bani ca să putem finanța toate proiectele pe care unitățile locale le au în plan”.
Rectificarea bugetară, construită pe un deficit de 8,4% din PIB
Deși la jumătatea anului au fost adoptate unele măsuri de corecție, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ. Dumitru a precizat că rectificarea bugetară va fi construită pe un deficit de aproximativ 8,4% din PIB.
Creșterea de TVA și accize a adus venituri suplimentare, însă planul de reducere și prioritizare a investițiilor prin programul Anghel Saligny nu a funcționat așa cum se spera. În prezent, statul nu dispune de resurse pentru a finanța toate proiectele propuse de autoritățile locale.
„În momentul când ai deficite bugetare atât de mari de cum avem noi (…), e mai important de avut această discuție legată de planul de investiții pe anii următori, pentru că și controlul cheltuielilor trebuie să fie un aspect important al ajustării fiscale. (…) Trebuie un efort combinat de venituri și pe cheltuieli, astfel încât să ajungem la un moment dat la 3% din PIB”, a explicat consilierul premierului.
Cheltuielile trebuie ajustate, nu doar veniturile crescute
Consilierul premierului a insistat că ajustarea fiscală trebuie să vină nu doar din zona veniturilor, ci și din controlul cheltuielilor. „În momentul în care ai deficite bugetare atât de mari, este mai important să ai o discuție legată de planul de investiții pentru anii următori. Controlul cheltuielilor trebuie să fie o parte centrală a ajustării fiscale. Avem nevoie de un efort combinat de venituri și de reduceri de cheltuieli pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB”, a explicat acesta.
Ministerul Finanțelor va primi, la rectificare, 18 miliarde de lei, dintre care 12 miliarde sunt alocate exclusiv pentru plata dobânzilor.
Dumitru a explicat de ce: „Dobânzile sunt consecința îndatorării pe care noi am făcut-o în ultimii ani (…). România are cele mai mari costuri de finanțare în Uniunea Europeană. (…) Adică nu pot să începi anul cu 5% și să termin cu 9%, e o diferență uriașă”.
Pensiile și salariile vor fi plătite
Întrebat despre plata pensiilor și a salariilor, consilierul a transmis un mesaj de calm.
„Întotdeauna vor fi bani pentru cheltuielile obligatorii. La cheltuielile obligatorii sunt cheltuielile legate de salarii, de pensii. Ele vor fi asigurate de undeva”, a precizat Dumitru, adăugând că ajustările trebuie căutate în zona cheltuielilor discreționare.
Pentru investițiile publice, soluția rămâne etapizarea. „Trebuie să prioritizăm aceste proiecte, să le eșalonăm pe mai mulți ani. Important este să vedem ce este esențial și ce poate fi amânat”, a subliniat Dumitru.
Reforma colectării taxelor, esențială după 2027
Un alt punct cheie este colectarea taxelor și impozitelor, unde România are încă mari probleme. Dumitru a precizat că nivelul redus al veniturilor fiscale face imposibilă susținerea unor cheltuieli mari pentru educație și sănătate fără o reformă reală.
„Suntem în situația în care trebuie să prioritizăm aceste proiecte, să le eșalonăm pe mai mulți ani. (…) Important este să reușim să prioritizăm în primul rând aceste proiecte, să vedem ce este esențial și ce nu este esențial, ce trebuie făcut mai repede și ce poate fi eșalonat pe mai mulți ani”, a spus el.
„Dacă mergem mai departe spre 3% va trebui să facem ceva foarte structural în termen de colectare a taxelor și impozitelor”.
Întrebat despre posibile taxe noi, consilierul a explicat că măsurile adoptate pentru anul viitor sunt suficiente. Totuși, după 2027, problema deficitului va necesita soluții structurale. „Dacă vrem să coborâm spre 3% din PIB, va trebui să facem reforme structurale în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor”, a spus acesta.
Sursa foto: Arhivă
