Loredana Ionescu
Un nou sezon rece se apropie, iar meteorologii avertizează că iarna 2025-2026 ar putea fi una cu episoade de frig sever și ninsori abundente. Cauza principală ar fi o combinație între fenomenul La Niña – chiar și într-o formă slabă – și un vortex polar mai puțin stabil, care poate permite pătrunderea aerului arctic în Europa. Climatologul Roxana Bojariu atrage atenția că, pe lângă aceste tendințe sezoniere, încălzirea globală continuă să favorizeze apariția fenomenelor meteo extreme.
Ce înseamnă fenomenul La Niña și de ce influențează iarna
La Niña este faza rece a oscilației ENSO (El Niño-Southern Oscillation), ce apare în Oceanul Pacific tropical. În această perioadă, apele de suprafață din centrul și estul Pacificului devin mai reci decât normal, ceea ce influențează configurația curenților atmosferici și a regimurilor de presiune la nivel global.
Chiar și atunci când se manifestă slab, fenomenul poate afecta semnificativ iernile din emisfera nordică. Analizele recente arată că apele Pacificului s-au răcit deja, semn că în săptămânile următoare La Niña va fi prezentă. Aceasta poate aduce mai multă instabilitate, dar și perioade de frig intens în Europa și America de Nord.
Prognoza pentru toamna 2025
Datele furnizate de marile centre meteorologice, inclusiv ECMWF (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts), indică pentru toamna 2025 temperaturi mai ridicate decât normal în mare parte din Europa. În România, septembrie ar urma să aducă valori peste media multianuală, cu zile ce pot semăna mai mult cu vara decât cu începutul toamnei.
Precipitațiile vor fi mai reduse în sud și sud-est, normale în centru și nord, ceea ce sugerează o toamnă relativ blândă. Meteorologii numesc această perioadă „liniștea dinaintea furtunii”, pentru că experiența ultimelor decenii arată că La Niña slabă aduce ierni mai dure după o toamnă calmă.
Cum ar putea arăta iarna 2025-2026 în Europa și România
Modelele sezoniere arată că începutul iernii va fi relativ blând, dar luna ianuarie 2026 are cel mai mare potențial de vreme extrem de rece. Vortexul polar, care de obicei menține aerul rece blocat în zona arctică, este estimat ca fiind mai slab decât normal. În aceste condiții, jetul polar devine instabil și permite maselor de aer arctic să coboare mai des către Europa.
Astfel, România ar putea experimenta episoade de ger puternic și ninsori peste medie, mai ales în prima parte a anului viitor. În zonele montane, stratul de zăpadă ar putea fi consistent, iar în regiunile de câmpie nu sunt excluse perioade cu ninsoare abundentă urmate de ger persistent.
Roxana Bojariu: „Vom avea tot mai multe fenomene extreme”
Climatologul Roxana Bojariu subliniază că schimbările climatice amplifică manifestările vremii, indiferent de sezon
„2024 a fost cea mai caldă vară din înregistrări în România, dar și la nivel global. 2025 va fi printre cele mai călduroase. Încă nu s-a terminat și e vorba de o estimare, chiar dacă poate nu există probabilitate mare să întreacă vara 2024 ca abatere pozitivă. Totuși, clar se va situa printre cele mai calde veri, pentru că deja luna iunie 2025 a fost a doua cea mai călduroasă vară din înregistrări pentru România, iar luna iulie a fost a cincea cea mai călduroasă. Vom vedea și în funcție de luna august unde se va situa în ierarhie, dar în orice caz pe primele locuri, nu neapărat pe primul loc. Dacă vorbim de Europa, acolo am avut un început de vară care a fost, se pare, cel mai cald din înregistrări pentru acea regiune și continuă cu valuri de căldură foarte intense.
Chiar acum, când vorbim, noi am fost la periferia acestui val de căldură, cel mai recent, care în vestul Europei a început cam acum câteva zile, cam de vineri. În schimb, acolo, lucrurile vor persista întreaga săptămână. S-ar putea ca pentru Europa să fie iarăși un an record din punct de vedere al temperaturii de vară. Dar încă o dată vorbim și de aceste fenomene extreme, care nu lipsesc nici din România. Valurile de căldură mai intense durează mai mult. Ați văzut și în România lucrul acesta și, din păcate, aceste valuri de căldură favorizează și incendiile de vegetație. În Franța, incendiul de vegetație recent stăpânit, dar care, din păcate, are șanse să se reaprindă, se pare că a fost cel mai sever din 1947 încoace.
Ați văzut incendii de vegetație și în alte zone, în Portugalia, în Turcia, în Grecia, din păcate, și la noi și chiar dacă ele nu sunt inițiate neapărat climatic ci de multe ori din neglijența oamenilor, condițiile climatice de acum fac aceste incendii mai extinse, durează mai mult”, a precizat climatologul.
„Ceea ce vedem acum e un fel de prefață care ne îndeamnă să luăm aminte la fenomenele extreme. Vom avea în anotimpul cald din ce în ce mai multe valuri de căldură cu intensitate mare, cu durată mare, întrerupte de episoade cu instabilitate care, iarăși, instabilitatea este foarte puternică, cu manifestări foarte severe, cu aceste furtuni pe care, din păcate și noi le-am simțit, cu cantități mari de precipitații care cad în timp foarte scurt și favorizează inundații rapide, cu intensificări foarte puternice de vânt, cu episoade de grindină severă și nu neapărat excluse chiar și tornade. În afară de aceste fenomene extreme, avem de-a face și cu, de exemplu, modificări în distribuția stratului de zăpadă, statul de zăpadă va fi mai puțin extins și va fi din ce în ce mai puțin extins în anotimul rece și evident, vom avea de-a face și cu alte fenomene caracteristice, cum vă spuneam, anotimpurilor respective, dar care se vor manifesta toate mult mai sever pe fondul încălzirii globale”, preconizează Roxana Bojariu, potrivit RTV.
Tendințele pe termen lung
Specialiștii arată că, în anii următori, Europa va fi tot mai des expusă la valuri de căldură extreme, furtuni violente și ierni cu alternanțe bruște între perioade blânde și episoade de frig sever. În România, verile continuă să devină printre cele mai călduroase din istorie, iar iernile, deși per total mai scurte și mai calde, vor aduce uneori surprize neplăcute.
Pentru sezonul rece 2025-2026, mesajul experților este clar: chiar dacă media termică ar putea fi apropiată de normal, episoadele de vreme severă vor fi mai intense, cu ninsori timpurii și ger posibil în luna ianuarie. Monitorizarea constantă a evoluției fenomenului La Niña și a vortexului polar va fi esențială pentru actualizarea prognozelor în perioada următoare.
Sursa foto: Arhivă
