Vanatoru Andreea
Tot mai mulți români se gândesc cu îngrijorare la momentul retragerii din activitate și la veniturile pe care le vor avea odată ajunși la pensie. Deși sistemul public de pensii oferă un sprijin financiar după încheierea vieții profesionale, calculele recente arată că sumele primite sunt considerabil mai mici față de salariul din perioada activă, indiferent de nivelul veniturilor actuale.
Specialiștii atrag atenția că pensia de stat rareori depășește jumătate din salariul avut în prezent și recomandă salariaților să își monitorizeze constant contribuțiile și, pe cât posibil, să economisească suplimentar prin intermediul fondurilor private sau altor instrumente financiare.
Diferențele majore dintre pensii și salarii
Un calcul estimativ, bazat pe salariul net și pe anii de cotizare, arată clar discrepanțele. Cu cât stagiul de muncă este mai lung, cu atât pensia crește, însă procentul raportat la salariul actual rămâne în continuare scăzut. De exemplu:
Pentru un salariu net de 1.950 lei:
-
-
după 25 de ani de muncă → ~803 lei pensie
-
după 30 de ani → ~963 lei
-
după 35 de ani → ~1.124 lei
-
după 40 de ani → ~1.285 lei
-
Pentru un salariu net de 5.200 lei:
-
-
după 25 de ani → ~2.140 lei pensie
-
după 30 de ani → ~2.569 lei
-
după 35 de ani → ~2.997 lei
-
după 40 de ani → ~3.425 lei
-
Pentru un salariu net de 9.750 lei:
-
-
după 25 de ani → ~4.014 lei pensie
-
după 30 de ani → ~4.817 lei
-
după 35 de ani → ~5.620 lei
-
după 40 de ani → ~6.422 lei.
-
Chiar și pentru cei cu venituri ridicate, pensia publică rămâne mult sub câștigul din perioada activă. Asta înseamnă că nivelul de trai la bătrânețe poate fi afectat semnificativ, în lipsa unor economii suplimentare.
Prin urmare, pe lângă anii de contribuții și vechimea în muncă, este esențial ca fiecare angajat să își facă un plan financiar pe termen lung, astfel încât să își asigure stabilitatea și confortul după retragerea din activitate.
Recomandări importante înainte de pensionare
Analizele recente confirmă un adevăr greu de ignorat: pensia publică în România este mult mai mică decât salariul din perioada activă. Chiar și pentru angajații care au avut venituri medii sau mari, suma primită de la stat după retragerea din activitate ajunge rareori la jumătate din câștigul lunar actual. Acest decalaj ridică probleme serioase privind siguranța financiară a viitorilor pensionari. Pentru a evita surprizele neplăcute, specialiștii vin cu câteva recomandări esențiale:
Urmărește-ți stagiul de cotizare. Este foarte important ca fiecare angajat să verifice constant dacă angajatorul virează contribuțiile la sistemul public de pensii. Orice întrerupere sau perioadă fără cotizare se reflectă direct în cuantumul pensiei finale.
Evită golurile din carieră. Diferența dintre o carieră de 25 de ani și una de 40 de ani de muncă poate însemna dublarea pensiei. Stabilitatea profesională și continuitatea în plata contribuțiilor sunt factori decisivi pentru un venit mai sigur la bătrânețe.
Economisește suplimentar. Pentru a compensa nivelul redus al pensiei publice, experții recomandă constituirea unor economii pe termen lung. Acestea pot fi realizate prin:
- fonduri private de pensii (Pilonul II sau III),
- investiții sigure și diversificate,
- planuri de economisire personalizate.
Ilie Bolojan, noi detalii despre pensiile românilor
În cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, șeful Executivului a subliniat că, din perspectiva sa, România nu are nevoie în acest moment de o creștere a vârstei standard de pensionare, ci de reducerea numărului mare de excepții care permit pensionarea anticipată. Totodată, premierul a anunțat că urmează să fie modificată legislația privind șomajul, pentru a diminua perioada în care se acordă acest tip de sprijin financiar.
Declarațiile sale vin pe fondul unor dezbateri tot mai intense cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii, la presiunea demografică și la nevoia de a crește numărul angajaților activi din economia reală. Premierul a explicat că obiectivul principal al Guvernului este să crească baza de contribuabili și să reducă privilegiile care dezechilibrează echitatea socială și stabilitatea bugetară.
Întrebat dacă România ar trebui să crească vârsta generală de pensionare în următorii ani, Ilie Bolojan a răspuns că soluția nu este o modificare a pragului standard, ci eliminarea abuzurilor și a portițelor care permit retragerea timpurie din activitate. El a atras atenția că vârsta reală la care ies mulți români la pensie se află cu mult sub 60 de ani, ceea ce generează presiune suplimentară pe bugetul de stat și creează inechități față de cei care lucrează până la limita legală.
„Noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie mult prea devreme. Ceea ce trebuie să facem este să reducem aceste excepții și să aducem categoriile privilegiate cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie crescută, ci pragurile speciale trebuie uniformizate. Aceasta este o măsură de echitate socială, o măsură de sustenabilitate economică și una esențială pentru stabilitatea sistemului de pensii în viitor”, a declarat premierul.
