Vulcanul Etna a erupt din nou. Autoritățile au emis alertă maximă pentru traficul aerian VIDEO

Vulcanul Etna, aflat pe insula Sicilia, a intrat din nou în erupție, a anunțat luni Institutul Italian de Geofizică și Vulcanologie (INGV)!

Citește și

Cutremur puternic în România! Pământul s-a zguduit

Vulcanul Etna a erupt din nou

Craterele din vârful vulcanului au eliberat cantități mari de cenușă, iar înălțimea exactă a norului vulcanic nu a putut fi determinată în noaptea de luni spre marți, 25-26 august 2025, potrivit agențiilor DPA și Agerpres.

Autoritățile italiene au ridicat nivelul de alertă pentru traficul aerian la maxim, însă aeroportul internațional din Catania continuă să funcționeze, cel puțin pentru moment.

Etna, cu o altitudine de peste 3.300 de metri, este cel mai mare vulcan activ din Europa și se numără printre cele mai atent monitorizate din lume. Activitatea sa constantă atrage numeroși turiști, dar aduce și riscuri majore pentru locuitorii din zonă.

Erupțiile vulcanului afectează nu doar spectacolul natural care fascinează vizitatorii, ci și viața de zi cu zi a mii de oameni, putând influența agricultura, sănătatea publică și stabilitatea transportului în regiune, notează publicația italiană Notizie.

Mt Etna Eruption

Mt Etna, on the east coast of Sicily, Italy, is currently experiencing intermittent volcanic activity.

Recent footage shows small explosive eruptions occurring.

Etna has a documented eruptive history dating back over 2,700 years.#Etna
🎥 Afar Tv pic.twitter.com/7xVGtbBFCH

— Chyno News (@ChynoNews) August 24, 2025

Vulcanii, forțe ale naturii. Cum se formează, unde se găsesc și ce pericole ascund

Vulcanii reprezintă una dintre cele mai spectaculoase și, totodată, periculoase manifestări ale naturii. Aceste formațiuni geologice se nasc din adâncurile Pământului, prin acumularea și eliberarea magmei, un material topit extrem de fierbinte. De-a lungul timpului, erupțiile vulcanice au modelat continente, au creat insule și au schimbat destinele unor comunități întregi. Fascinația pentru vulcani este uriașă, deoarece ei combină frumusețea unui spectacol natural cu amenințarea unui fenomen devastator.

În prezent, pe glob există peste 1.500 de vulcani activi, iar milioane de oameni trăiesc în proximitatea lor. Deși riscurile sunt reale, vulcanii rămân obiective turistice și științifice de primă importanță, atrăgând specialiști, cercetători și vizitatori curioși din toate colțurile lumii.

Cum se formează vulcanii

Vulcanii apar în principal în zonele unde plăcile tectonice se întâlnesc și intră în coliziune sau se depărtează. În aceste regiuni, magma din mantaua Pământului își face drum spre suprafață prin fisuri și crăpături. Odată ajunsă la suprafață, magma devine lavă, iar acumulările succesive duc la formarea conului vulcanic.

Procesul este însoțit adesea de emisii de gaze, cenușă și rocă incandescentă. În funcție de compoziția magmei și de presiunea acumulată, erupțiile pot fi explozive, cu efecte devastatoare, sau liniștite, cu scurgeri lente de lavă.

Tipuri de vulcani și caracteristicile lor

Există mai multe tipuri de vulcani, fiecare având particularitățile sale:

• Vulcanii strato (compuși) – cei mai comuni și, totodată, cei mai periculoși. Au conuri înalte și erupții explozive. Exemple: Vezuviu (Italia), Fuji (Japonia).

• Vulcanii scut – cu pante line, formați din lavă fluidă care se scurge pe distanțe mari. Exemple: Mauna Loa și Kilauea (Hawaii).

• Vulcanii cinder cone (conuri de cenușă) – cei mai mici ca dimensiune, formați rapid din acumularea fragmentelor de rocă aruncate în timpul erupțiilor.

• Calderele vulcanice – depresiuni uriașe rezultate după prăbușirea conului vulcanic în urma unei erupții majore. Exemple: Yellowstone (SUA), Santorini (Grecia).

Cei mai cunoscuți vulcani ai lumii

De-a lungul istoriei, câțiva vulcani au intrat în conștiința colectivă datorită erupțiilor devastatoare sau frumuseții lor:

• Etna (Italia) – cel mai mare vulcan activ din Europa, situat în Sicilia, cu o altitudine de peste 3.300 m.

• Vezuviu (Italia) – responsabil pentru distrugerea orașelor Pompei și Herculaneum în anul 79 d.Hr.

• Krakatoa (Indonezia) – erupția din 1883 a fost una dintre cele mai puternice din istoria recentă, având efecte la nivel global.

• Mauna Loa (Hawaii, SUA) – cel mai mare vulcan de pe Pământ, cu o suprafață de aproximativ 5.000 km².

• Fujiyama (Japonia) – simbol național și obiectiv turistic de renume mondial, inactiv de câteva secole.

Riscurile erupțiilor vulcanice

Deși spectacolul natural al unei erupții poate fi fascinant, consecințele sunt adesea dramatice. Printre riscurile majore se numără:

• Fluxurile piroclastice – avalanșe de gaze fierbinți, cenușă și rocă, care pot atinge viteze uriașe și temperaturi de peste 700°C.

• Cenușa vulcanică – poate acoperi orașe întregi, bloca transporturile și afecta sănătatea populației.

• Cutremurele vulcanice – frecvente înainte și în timpul erupțiilor, pot distruge infrastructura.

• Tsunamiurile – declanșate de erupțiile submarine sau prăbușirea calderelor.

• Schimbările climatice locale sau globale – erupțiile masive pot elibera cantități uriașe de gaze și cenușă în atmosferă, influențând clima.

Deși periculoși, vulcanii aduc și beneficii importante. Solurile vulcanice sunt extrem de fertile, fiind ideale pentru agricultură. Regiuni precum Sicilia, Hawaii sau Java profită de recolte bogate datorită mineralelor aduse de erupții.

În plus, zonele vulcanice sunt surse valoroase de energie geotermală, utilizată pentru producerea de electricitate și încălzirea locuințelor. Turismul vulcanic este, de asemenea, o resursă economică semnificativă, milioane de vizitatori venind anual să admire peisaje spectaculoase.

Sursa foto: Arhivă (rol ilustrativ)