Georgescu Dragos
Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 pe scara Richter s-a produs miercuri dimineață, la ora 7:19, în zona seismică Vrancea, una dintre cele mai active din România. Potrivit informațiilor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a înregistrat în județul Vrancea, la o adâncime de 110 kilometri. Chiar dacă nu a fost un cutremur puternic, acesta a fost resimțit în mai multe localități din apropiere, reamintind populației de riscurile reale ale activității seismice din această zonă.
Cutremur în România miercuri dimineața. Ce magnitudine a avut
Orașele aflate cel mai aproape de epicentru sunt: Focșani, situat la 43 km vest, Sfântu Gheorghe la 66 km est, Buzău la 71 km nord, Brașov la 81 km est, Bacău la 90 km sud și Bârlad la 95 km sud-vest. Activitatea seismică din România rămâne sub observație constantă, mai ales în zonele cu risc crescut, cum este cazul județului Vrancea, cunoscut pentru frecvența și intensitatea cutremurelor.
Activitate seismică intensă în 2025
Cutremurul din această dimineață este doar unul dintre episoadele care demonstrează activitatea seismică constantă din România. În 2025, două dintre cele mai semnificative mișcări tectonice au fost înregistrate pe 13 februarie, în județul Buzău, și pe 11 mai, în județul Vrancea, ambele cu magnitudinea de 4,4 pe Richter. Aceste episoade arată că seismele moderate nu sunt o raritate în România, iar autoritățile îndeamnă la prudență și la informare corectă asupra măsurilor de siguranță în caz de cutremur.
În anul precedent, cel mai puternic seism a fost consemnat în data de 16 septembrie 2024, în județul Buzău. Atunci, magnitudinea a fost de 5,4, iar cutremurul a fost resimțit pe o rază largă, atât în sudul, cât și în centrul țării. Aceste date confirmă că zona Vrancea rămâne epicentrul riscului seismic în România.
Ce spun experții despre adâncimea cutremurului
Adâncimea la care s-a produs seismul de miercuri este una considerată medie, de 110 kilometri. Conform specialiștilor, cutremurele produse la adâncimi mari, cum sunt cele din Vrancea, au capacitatea de a se resimți pe suprafețe mult mai mari decât cele de mică adâncime. De aceea, chiar dacă magnitudinea este relativ scăzută, un cutremur cu un astfel de profil poate fi perceput de oameni din mai multe județe.
Adâncimea contribuie și la reducerea pagubelor materiale directe, pentru că energia se disipează parțial până la suprafață. Cu toate acestea, este esențială o pregătire temeinică, chiar și pentru aceste mișcări moderate, deoarece pot provoca panică sau accidente.
Zonele vulnerabile la cutremure în România
România are mai multe zone seismice, dar cea mai cunoscută și periculoasă este regiunea Vrancea, care generează cutremure intermediare și adânci. Alte regiuni cu activitate seismică, dar cu intensitate mai redusă, includ Banatul, zona Făgăraș-Câmpulung și nordul Dobrogei. Însă niciuna nu se compară cu potențialul distructiv al zonei Vrancea, unde mișcările tectonice pot atinge magnitudini semnificative.
Cutremurele vrâncene au o caracteristică unică în Europa: pot afecta simultan zone extinse, inclusiv Capitala și regiuni din Moldova sau Transilvania. Din acest motiv, autoritățile și specialiștii în domeniu consideră vitală educarea populației privind comportamentul în caz de cutremur.
Măsuri recomandate în timpul unui seism
În fața unui pericol seismic, cunoașterea și aplicarea unor măsuri de siguranță pot salva vieți. Specialiștii recomandă calm și gândire rațională în timpul unei mișcări seismice. Iată cele mai importante măsuri:
Păstrarea calmului este esențială. Intrarea în panică duce la decizii greșite, iar agitația poate provoca accidente. În momentele critice, este important ca adulții să îi liniștească pe cei vulnerabili – copii, vârstnici sau persoane cu dizabilități.
Nu părăsiți încăperea în timpul seismului. De cele mai multe ori, prima reacție este de a fugi, dar tocmai acest gest poate fi periculos. Scările sunt foarte instabile în timpul cutremurelor, iar holurile se pot aglomera. Multe accidente s-au produs exact în astfel de momente, în urma căderii sau prăbușirii elementelor de construcție.
Evitați scările și liftul. Scările pot ceda din cauza deplasărilor structurale dintre etaje, iar lifturile se pot bloca. Blocajele pot deveni capcane, mai ales dacă intervenția echipelor de salvare întârzie.
Rămâneți într-o zonă sigură a camerei. Stați departe de ferestre care se pot sparge, oglinzi sau dulapuri mari. Cele mai sigure locuri sunt sub o grindă solidă, într-un toc de ușă rezistent, sau sub un birou masiv. Dacă nu aveți astfel de opțiuni, culcați-vă pe podea, lângă un perete de rezistență, cu fața în jos și mâinile protejând capul.
Închideți sursele de foc. Dacă aveți timp, opriți gazul sau focul, pentru a preveni izbucnirea incendiilor. Dacă ceva a luat foc, nu interveniți decât după ce mișcarea principală a trecut.
Evitați să blocați ieșirea. Este recomandat să deschideți ușa locuinței spre exterior, pentru a preveni blocarea acesteia în urma mișcărilor structurale. Astfel veți putea evacua mai ușor după ce pericolul a trecut.
După cutremur: cum acționăm corect
Perioada imediat următoare unui cutremur este la fel de importantă ca momentul propriu-zis. O serie de reguli clare trebuie urmate pentru a evita accidentele sau panica:
– Verificați dacă sunt victime în jurul dumneavoastră. Ajutați persoanele rănite doar dacă sunteți în siguranță.
– Nu utilizați lumânări sau brichete până când nu sunteți sigur că nu există scurgeri de gaz.
– Urmați instrucțiunile autorităților. Dacă aveți acces la radio sau internet, informați-vă din surse oficiale și respectați recomandările.
– Pregătiți-vă pentru replici. Cutremurele importante sunt urmate de mișcări secundare, mai slabe, dar care pot cauza daune în structurile deja afectate.
– Evitați clădirile afectate. Nu intrați în blocuri sau case care prezintă crăpături mari, pereți deplasați sau alte semne de instabilitate.
Seismul din această dimineață nu a produs pagube
Potrivit autorităților locale și ISU, cutremurul cu magnitudinea de 3,6 produs în această dimineață nu a provocat pagube materiale și nici victime. Chiar și așa, mișcarea a fost resimțită de locuitorii din zona Focșaniului și a Buzăului, iar mulți dintre aceștia au raportat pe rețelele sociale că au fost treziți de vibrații ușoare sau de zgomote specifice mișcărilor tectonice.
Specialiștii reamintesc că astfel de seisme de mică magnitudine sunt normale în zona Vrancea, dar nu trebuie tratate cu superficialitate. Ele fac parte dintr-un context mai larg, iar monitorizarea activă este esențială pentru a preveni dezastre în cazul unor cutremure mai mari.
Pregătirea populației pentru situații de urgență
Autoritățile române, în colaborare cu Institutul Național pentru Fizica Pământului și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, desfășoară periodic campanii de informare pentru populație. În școli, instituții publice și la nivelul comunităților, sunt promovate ghiduri și simulări pentru a-i învăța pe cetățeni cum să reacționeze în mod corect.
Totodată, se încurajează constituirea unui kit de urgență care să includă apă, alimente neperisabile, lanternă, baterii, medicamente esențiale, acte în copie, telefon cu încărcător și o trusă de prim ajutor. În zonele cu risc ridicat, aceste măsuri pot face diferența în primele ore critice.
