Mirela Loșniță
Ce măsuri drastice ar putea lua Guvernul după alegeri. România se confruntă cu riscul unui dezastru economic în perioada post-electorală, avertizează surse oficiale. Instabilitatea politică după alegeri ar putea agrava o situație economică deja gravă, determinând autoritățile să adopte măsuri drastice, care vor afecta direct populația: scumpiri, taxe majorate și posibile pierderi de locuri de muncă în sectorul public. În lipsa unor măsuri rapide pentru reducerea deficitului bugetar, Guvernul ar putea fi nevoit să ia decizii dure, cu impact imediat asupra nivelului de trai al românilor.
Ce măsuri drastice ar putea lua Guvernul după alegeri
Ultimele estimări arată că România riscă să ajungă, în 2025, la un deficit bugetar de peste 9% din PIB, un nivel considerat extrem de periculos pentru stabilitatea economică a țării. În acest context, surse politice și economice avertizează că Executivul ia în calcul un pachet de măsuri drastice pentru a ține sub control dezechilibrele bugetare.
Printre soluțiile discutate se numără majorarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) cu cel puțin două puncte procentuale, dar și creșterea taxelor pe muncă. Aceste măsuri vin în condițiile în care nu mai există timpul necesar implementării unor reforme structurale eficiente pentru reducerea cheltuielilor statului.
Analiștii economici spun că, deși astfel de măsuri sunt nepopulare, ele sunt inevitabile dacă România dorește să evite scenarii economice de criză profundă.
Creșteri de taxe și impozite
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, susține că este foarte probabil ca TVA-ul să fie majorat, în contextul actual. În plus, sunt analizate alte măsuri fiscale:
„Cred că TVA-ul va fi majorat, am avut o majorare de la 8% la 10% a impozitului de dividende, s-ar putea în continuare să crească, s-ar putea ca și impozitul pe profit să crească, taxele pe proprietate. Nu m-aș mira să văd și impozite pe salarii mai mari, deși suntem campioni la impozitarea muncii. De exemplu, acum munca e taxată undeva cu 42%, am putea merge până la 50%.”, a declarat Codîrlașu.
El atrage atenția că alternativa la creșterea taxelor ar fi reducerea cheltuielilor bugetare, însă această cale nu a fost urmată în timp util.
„Avem raportul de anul trecut al Comisiei Europene, ce spuneau în acest raport, că era suficient să fim prudenți anul trecut, și nu am fi avut niciun fel de problemă, pentru că veniturile au crescut substanțial, dar în același timp, anul trecut, în contextul anului electoral, am majorat extrem de mult cheltuielile, asta a fost problema.” a explicat Codîrlașu.
Soluția FMI, luată în calcul în caz de criză gravă
În caz de eșec al măsurilor interne, România ar putea ajunge din nou la mâna Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit unor surse guvernamentale, apelarea la sprijinul FMI nu este exclusă, mai ales dacă dezechilibrele economice se adâncesc. Înainte de un eventual acord cu FMI, România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui însă să poarte discuții cu Comisia Europeană.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, consideră că o eventuală colaborare cu FMI ar putea fi folosită politic: „Din punctul meu de vedere, discuția aceasta despre FMI și un eventual acord este mai degrabă o cale de scăpare, în așa fel încât politicienii noștri să poată să dea vina pe altcineva și să nu piardă capital politic.”
În trecut, România a solicitat ajutorul FMI în timpul crizei financiare din 2009, moment în care instituția a impus condiții extrem de dure, inclusiv reduceri salariale și tăieri de personal în sistemul public.
În paralel cu creșterea taxelor, Guvernul ia în calcul și reduceri semnificative de personal în sectorul public. Vizate ar fi atât administrațiile locale, cât și instituțiile centrale, în condițiile în care cheltuielile bugetare nu mai pot fi susținute fără un risc major asupra echilibrului economic.
În interiorul coaliției guvernamentale se discută inclusiv scenarii mai ample, precum o remaniere guvernamentală sau chiar formarea unui nou executiv cu o susținere largă în Parlament, capabil să gestioneze impactul politic al măsurilor impopulare.
