Mirela Loșniță
Începând cu anul 2025, municipiile din România care beneficiază de venituri mai mari din impozitul pe venit vor trebui să plătească o taxă suplimentară, supranumită „Taxa pe hărnicie” sau „taxa de solidaritate”. Aceasta a fost introdusă printr-un amendament la legea bugetului, recent votată în Parlament, și a generat reacții puternice din partea primarilor orașelor bogate.
Cum funcționează taxa pe hărnicie
Conform noilor reglementări, municipiile care au venituri din impozitul pe venit peste media națională vor fi obligate să vireze 15% din suma care depășește această medie către bugetul de stat. Această măsură are ca scop echilibrarea dezvoltării între zonele mai prospere și cele mai puțin dezvoltate ale țării, susțin reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a explicat că taxa nu ar trebui să afecteze semnificativ bugetele locale ale orașelor mari, deoarece reținerea este aplicată doar pe excedentul de venituri din impozitul pe venit.
„Pentru a păstra această solidaritate și pentru a reduce impactul migrației populației din zonele mai puțin dezvoltate, am implementat această regulă de reținere a 10-15% dintr-o sumă relativ mică de la anumite localități care au media pe locuitor foarte mare în ceea ce privește impozitul pe venit. De ce a venit acest amendament așa târziu? Pentru că, în cursul dezbaterilor, județele care au constatat că pierd foarte mult din aplicarea regulii pe recensământ au solicitat o solidaritate din partea acelor localități unde creșterile sunt foarte mari”, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
Totuși, această măsură a fost primită cu ostilitate de primarii din orașele bogate, care consideră că taxa le penalizează performanța economică și afectează investițiile locale.
Un buget pentru consolidare fiscală
Adoptarea acestei taxe vine în contextul unor schimbări fiscale semnificative pentru anul 2025. O analiză realizată de platforma termene.ro evidențiază că anul viitor aduce nu doar taxa pe hărnicie, ci și:
- Creșterea impozitului pe dividende;
- Reducerea pragului maxim până la care microîntreprinderile pot aplica impozitul pe venit;
- Introducerea taxei pe stâlp.
Ministrul Tanczos Barna susține că toate aceste măsuri sunt parte a unui plan amplu de consolidare fiscală pe o perioadă de șapte ani, convenit la nivel european, și sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
”Anul 2025 este primul din cei 7 ani de consolidare fiscal-bugetară, perioadă pe care o avem la dispoziţie pentru a atinge ţinta de deficit bugetar convenită la nivel european. România, a şasea ţară ca mărime în Uniunea Europeană, trebuie să continue ritmul de recuperare a decalajelor de dezvoltare faţă de statele din Vestul Europei şi să îşi consolideze statutul economic în regiune. Resursele alocate de Guvern îi vor proteja pe cei vulnerabili şi vor stimula mediul privat prin cei 150 miliarde de lei investiţi în economie”, a mai transmis minsitrul Finanţelor.
Tanczos Barna a subliniat că noul buget se concentrează pe controlul cheltuielilor și generarea veniturilor necesare pentru dezvoltare. Guvernul promite investiții de 150 de miliarde de lei pentru sprijinirea mediului privat și protejarea categoriilor vulnerabile.
Votul asupra legii bugetului
Legea bugetului de stat pe anul 2025 a fost adoptată în Parlament cu 254 de voturi „pentru” și 192 de voturi „împotrivă”. De asemenea, legea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost aprobată cu un număr similar de voturi.
Adoptarea acestui buget a fost considerată de guvern un pas esențial pentru stabilitatea economică a țării. ”Parlamentul a adoptat, în această seară, bugetul pentru 2025! Avem, acum, baza pentru a susţine dezvoltarea ţării prin investiţii record, resursele pentru asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor, restabilirea echilibrului în finanţele ţării. De mâine, intrăm în următoarea etapă – cea a implementării”, a scris, pe Facebook, ministurl Finanţelor miercuri seară.
Însă, în ciuda optimismului exprimat de oficiali, numeroși edili și economiști și-au exprimat îngrijorarea că taxa pe hărnicie ar putea descuraja dezvoltarea economică a orașelor prospere și ar putea reduce resursele pentru investițiile locale. Rămâne de văzut cum va fi implementată această măsură și ce efecte va avea asupra economiei locale și naționale.
