Nicolescu Daniela
Republica Moldova se află în fața unor alegeri parlamentare decisive, programate în 2025, care ar putea rescrie complet direcția politică a țării. Cetățenii vor fi chemați să aleagă între continuarea drumului european, consolidat în ultimii ani de președinta Maia Sandu, și o eventuală revenire sub influența Rusiei. Contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile dintre Moscova și Occident, transformă scrutinul într-unul cu miză regională, nu doar națională.
Pentru Kremlin, controlul asupra Chișinăului reprezintă un obiectiv strategic, cu implicații atât pentru securitatea Uniunii Europene și NATO, cât și pentru frontul ucrainean. Un guvern moldovean dominat de forțe pro-ruse ar putea deschide ușa unei politici externe ostile Occidentului și ar fragiliza relațiile cu Bruxelles și Washington.
Războiul hibrid dus de Rusia
În lunile premergătoare campaniei, Moscova și-a intensificat instrumentele de influență. De la propagandă online, știri false și campanii masive de dezinformare, până la tentative directe de cumpărare a voturilor, arsenalul folosit de Rusia vizează decredibilizarea Maiei Sandu și a opțiunii pro-europene.
Departamente întregi din birourile de propagandă ale Kremlinului lucrează la fabricarea de mesaje menite să alimenteze nemulțumirea socială, să amplifice diviziunile interne și să portretizeze Uniunea Europeană drept un partener „ostil” intereselor moldovenești. În paralel, resurse financiare consistente sunt direcționate către partidele pro-ruse, care își construiesc campania pe mesaje populiste și promisiuni rapide de „stabilitate”.
De ce este vulnerabilă Maia Sandu
Chiar dacă președintele Republicii Moldova este ales direct de cetățeni, atribuțiile funcției sunt limitate de Constituție. Puterea reală se află în mâinile Parlamentului și ale Guvernului.
Potrivit legii fundamentale, șeful statului poate fi suspendat din funcție dacă cel puțin o treime dintre deputați inițiază procedura și două treimi votează pentru aceasta. În termen de maximum 30 de zile de la suspendare, trebuie organizat un referendum național, în care cetățenii decid dacă președintele este demis sau nu.
În acest scenariu, dacă partidele pro-ruse reușesc să câștige majoritatea parlamentară, ar putea lansa rapid procedura de suspendare împotriva Maiei Sandu, acuzând-o de „încălcarea Constituției” sau de „trădarea intereselor naționale”. Chiar și fără argumente solide, controlul asupra legislativului le-ar oferi instrumentele necesare pentru a forța un astfel de referendum.
Precedente istorice și riscul repetării lor
Republica Moldova nu este străină de situații tensionate între Parlament și Președinție. Între 2017 și 2018, Igor Dodon, președinte cu orientare pro-rusă, a fost suspendat temporar de mai multe ori pentru că a refuzat să semneze anumite decrete venite din partea Guvernului și a Parlamentului. Atunci, Curtea Constituțională a permis transferarea temporară a atribuțiilor către președintele Parlamentului sau către premier.
Deși acele suspendări au avut un caracter mai mult simbolic, ele demonstrează cât de fragil este echilibrul instituțional din Moldova. Într-un scenariu în care Parlamentul ar fi controlat de o majoritate ostilă președintelui, suspendarea s-ar putea transforma dintr-o formalitate temporară într-o strategie reală de înlăturare din funcție.
Ce ar însemna o demitere pentru Moldova
O eventuală demitere a Maiei Sandu ar produce un șoc politic major și ar trimite un semnal negativ partenerilor occidentali. Uniunea Europeană și Statele Unite au investit resurse semnificative în sprijinirea reformelor de la Chișinău, iar destabilizarea instituțională ar pune în pericol proiectele de integrare europeană.
În plus, o schimbare de regim ar putea afecta direct sprijinul acordat Ucrainei, având în vedere poziția geografică a Moldovei și rolul său strategic. Un guvern pro-rus ar putea limita cooperarea militară și umanitară, oferind Moscovei un avantaj geopolitic considerabil.
O decizie care aparține cetățenilor
În final, chiar dacă Parlamentul ar suspenda-o pe Maia Sandu, cuvântul decisiv îl vor avea cetățenii, prin referendum. Alegătorii ar fi chemați să decidă dacă vor să continue parcursul european sau să acorde o nouă șansă forțelor pro-ruse.
Astfel, alegerile parlamentare din 2025 nu sunt doar despre distribuția locurilor în legislativ, ci despre viitorul strategic al Republicii Moldova. Fiecare vot va conta, iar rezultatul ar putea decide dacă țara rămâne pe drumul reformelor și al apropierii de Europa sau dacă riscă să revină în sfera de influență a Kremlinului.
Republica Moldova se află în fața unui moment de răscruce. Maia Sandu, simbol al direcției pro-europene, ar putea deveni ținta unei tentative de demitere dacă partidele pro-ruse reușesc să preia controlul Parlamentului. Procedura este prevăzută în Constituție și poate fi declanșată relativ ușor, însă verdictul final aparține poporului.
Miza acestor alegeri depășește însă granițele țării: este o bătălie între democrație și autoritarism, între Europa și Rusia. În funcție de rezultat, Chișinăul ar putea deveni un bastion al stabilității la granița estică a Uniunii Europene sau un nou front vulnerabil în confruntarea geopolitică dintre Moscova și Occident.
