Georgescu Dragos
Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European, a reacționat public vineri, 12 decembrie, exprimându-și sprijinul față de magistrații români care au ieșit în spațiul public pentru a denunța presupuse abuzuri și disfuncționalități din sistemul judiciar, dezvăluite recent în documentarul realizat de jurnaliștii Recorder. Declarația sa vine într-un context tensionat, marcat de reacții instituționale puternice, controverse publice și o dezbatere amplă privind independența justiției din România.
Laura Codruta Kovesi a reacționat dur în plin scandal de justiție. Pe cine susține șefa Parchetului European
Într-o poziție transmisă pentru G4Media, Laura Codruța Kövesi a vorbit despre îngrijorarea sa profundă față de efectele pe care aceste dezvăluiri le au asupra reputației și funcționării sistemului judiciar, dar mai ales față de modul în care autoritățile române reacționează la vocile critice din interiorul magistraturii. Șefa Parchetului European a avertizat explicit că sancționarea judecătorilor și procurorilor pentru opinii exprimate în interes public reprezintă o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului, așa cum a fost aceasta interpretată constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Laura Codruța Kövesi a făcut trimitere directă la jurisprudența CEDO, subliniind că magistrații beneficiază de libertatea de exprimare atunci când semnalează probleme sistemice grave, abuzuri instituționale sau disfuncționalități care afectează funcționarea corectă a justiției. Ea a amintit inclusiv cauza Kövesi contra României, hotărâre definitivă pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care instanța europeană a stabilit că revocarea sa din funcția de procuror-șef al DNA, pe fondul unor opinii exprimate public cu privire la reforma justiției, a constituit o încălcare a dreptului la liberă exprimare.
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință”, a declarat Laura Codruța Kövesi.
Prin această precizare, procurorul-șef european a dorit să sublinieze că nu este vorba despre un precedent izolat sau despre o situație care o privește exclusiv pe ea, ci despre un principiu fundamental al statului de drept, care trebuie respectat în toate statele membre ale Uniunii Europene. Libertatea de exprimare a magistraților, atunci când este exercitată responsabil și în interes public, reprezintă, în viziunea sa, un pilon esențial al unei justiții independente și credibile.
În continuarea declarației sale, Kövesi a atras atenția asupra unui aspect pe care îl consideră chiar mai îngrijorător decât faptele semnalate în documentarul Recorder: reacția autorităților responsabile față de aceste dezvăluiri. Fosta șefă a DNA a vorbit deschis despre riscul ca mecanismele disciplinare să fie folosite ca instrumente de represalii împotriva magistraților incomozi, cu scopul de a descuraja orice formă de critică internă.
„În calitate de Procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”, a afirmat Kövesi.
Ea a explicat că aplicarea de sancțiuni disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor care denunță abuzuri din interiorul sistemului nu poate fi interpretată decât ca o formă de represalii. Potrivit acesteia, astfel de reacții instituționale transmit un mesaj periculos către întregul corp al magistraților: acela că exprimarea unor opinii critice sau semnalarea unor disfuncționalități poate avea consecințe profesionale grave.
„Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare”, a subliniat șefa Parchetului European.
Declarația Laurei Codruța Kövesi se înscrie într-un context mai larg de solidarizare a magistraților români cu colegii lor care au avut curajul să vorbească public despre presiuni, ingerințe și disfuncționalități din sistemul judiciar. În ultimele zile, tot mai mulți judecători și procurori au semnat mesaje publice prin care își exprimă sprijinul față de cei care au făcut dezvăluiri, atrăgând atenția asupra faptului că problemele semnalate nu sunt izolate, ci reflectă dificultăți sistemice.
Această mobilizare fără precedent în rândul magistraților a fost interpretată de o parte a societății civile drept un semnal de alarmă extrem de serios. Mulți observatori consideră că, atunci când un număr semnificativ de profesioniști din interiorul sistemului își asumă riscul de a vorbi public, problema depășește sfera unor nemulțumiri individuale și indică necesitatea unei analize profunde și a unei reforme reale.
Laura Codruța Kövesi nu a comentat punctual acuzațiile din documentarul Recorder, însă a subliniat importanța unui cadru în care astfel de semnalări să fie investigate corect, obiectiv și fără presiuni asupra celor care le formulează. În viziunea sa, protejarea avertizorilor de integritate din justiție este esențială pentru sănătatea democratică a unui stat.
Experiența personală a Laurei Codruța Kövesi, evocată în declarația sa, conferă un plus de greutate mesajului transmis. Hotărârea CEDO în cauza sa a fost considerată, la momentul pronunțării, una dintre cele mai importante decizii privind independența justiției din România, stabilind limite clare ale intervenției politicului în cariera magistraților și recunoscând explicit dreptul acestora de a se exprima pe teme de interes public.
Prin poziția exprimată acum, Kövesi pare să transmită un avertisment ferm: lecțiile trecutului nu trebuie ignorate, iar statul român riscă să repete greșeli deja sancționate la nivel european dacă nu tratează cu responsabilitate și deschidere criticile venite din interiorul sistemului judiciar.
În plan european, declarațiile procurorului-șef al Parchetului European pot avea un ecou semnificativ, mai ales în contextul în care România se află sub monitorizare atentă în ceea ce privește statul de drept, independența justiției și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. Reacțiile instituționale față de magistrații critici sunt atent urmărite nu doar de opinia publică internă, ci și de partenerii europeni.
În același timp, mesajul Laurei Codruța Kövesi poate fi interpretat și ca un îndemn la responsabilitate pentru autoritățile române. În locul unor reacții defensive sau punitive, șefa Parchetului European sugerează, implicit, necesitatea unui dialog real, a unor verificări transparente și a unor reforme care să răspundă problemelor semnalate.
Pe fond, declarația sa readuce în prim-plan o întrebare esențială pentru societatea românească: cât de pregătit este sistemul judiciar să se reformeze din interior și să accepte criticile ca pe un instrument de corecție, nu ca pe un atac? Răspunsul la această întrebare va influența nu doar parcursul profesional al unor magistrați, ci și nivelul de încredere al cetățenilor în justiție, un element-cheie pentru funcționarea statului de drept.
Sprijinul exprimat de Laura Codruța Kövesi pentru magistrații care denunță abuzuri reprezintă, în acest context, un semnal puternic că independența justiției nu este doar o valoare declarativă, ci un principiu care trebuie apărat activ, inclusiv prin protejarea celor care au curajul să vorbească atunci când sistemul derapează.
